Oricine a ajuns în Sfântul Munte Athos – Grădina Maicii Domnului – a simțit, cu siguranță, acea liniște, acea oază de pace care poartă până astăzi, parcă, glasul de rugăciune al înaintașilor – călugări, preoți, pustnici sau simpli frați de mănăstire. Pășind pe umilele cărări și intrând în sfintele mănăstiri, citești minunile săvârșite în fața sfintelor icoane făcătoare de minuni și a sfintelor moaște pline de Duh Sfânt și te minunezi pur și simplu. Nu ai cum să rămâi nepăsător pentru că realizezi din ce în ce mai mult că așa arată o fărâmă de Rai.
Intrând în bisericile mănăstirilor, primul imbold pe care îl simți este să îngenunchezi smerit înaintea icoanelor Maicii Domnului și să mulțumești pentru toate darurile pe care le-ai primit. Te ridici, apoi, și afli că numele icoanelor – Pantanassa, Glykofilousa, Eleovrytissa și toate celelalte poartă cu ele, dincolo de înfățișarea lor plăcută vederii, o minune în toată puterea cuvântului.
O astfel de poveste cu adevărat minunată stă și în spatele icoanei Maicii Domnului Prodromiţa din Sfântul Munte Athos, pomenită în ziua de 12 iulie în calendarul ortodox și de la a cărei zugrăvire dumnezeiască se împlinesc 158 de ani. Ce o face și mai specială este faptul că în lumea ortodoxă există foarte puține icoane „nefăcute de mână omenească”, iar ea este una dintre ele, cu o istorie pe care vă propunem să o descoperim împreună în rândurile care urmează.
Athos, anul 1863. Ieroschimonahii Nifon și Nectarie încheie pravila și se odihnesc pentru că a doua zi încep călătoria pe care și-au dorit-o de atâta vreme: se întorc acasă. Nu, nu fug de osteneală și nici de ispite, ci vin să strângă de la confrații români ajutoare necesare traiului din fiecare zi. De fapt, dincolo de aceasta, vin acasă cu o dorință pe care de multă vreme și-au pus-o în gând: să caute un iconar priceput care să zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului înaintea căreia să-și plângă necazurile toți cei care aveau să treacă pragul schitului și să afle mângâiere.
Căutau un om special, un om care să nu facă rabat de la rânduiala sfântă a zugrăvirii icoanelor. Iar acest lucru presupunea curăție trupească şi sufletească, spovedanie la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării. După zile întregi de peregrinare au ajuns acasă, în Moldova, și deși existau mulți pictori vestiți în acea vreme, l-au ales pe Iordache Nicolau din Iaşi. Om bătrân și credincios, le făgăduiește celor doi că nu poate lucra acum ca mai înainte, pentru că a îmbătrânit și îi tremură mâinile, dar că se va supune cu evlavie rânduielilor. Începe lucrul la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu.
Alege cu mare atenție și cu grijă deosebită culorile și, rând pe rând, pictează veşmintele şi celelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfintele Chipuri ale Maicii Domnului și ale Pruncului Hristos să le picteze la final, așa cum făcuse de atâtea sute de ori și după cum este rânduiala tradițională a zugrăvirii icoanelor. Ajungând aproape de final, a început să lucreze cu dichis la pictarea Sfintelor Chipuri cu toată priceperea. Din zorii zilei și până la amurg se străduise să dea o formă celor două Chipuri, însă în mod inexplicabil se poticnește și nu reușește să înfățișeze trăsăturile. Părinții Nifon și Nectarie tocmai plecaseră de la el și, văzând fețele care erau departe de duhul și înfățișarea luminoasă pe care o aveau în minte încă de la început, îl încurajaseră, totuși, să ducă lucrarea la bun sfârșit. Le-a citit, în schimb, tristețea din suflete și își asumă întreaga vină.
Pune aceasta pe seama bătrâneții și a oboselii, caută felurite explicații și, în cele din urmă, renunță. Profund mâhnit, dar și speriat că și-ar fi putut pierde înclinația și meșteșugul, acoperă icoana cu o pânză albă, amână lucrul pentru a doua zi, încuie atelierul și intră în chilie. Cade în genunchi înaintea unei icoane a Maicii Domnului înegrită de vremuri și de fumul candelei și se roagă cu lacrimi să îi dea inspirație și har sau să îi poarte mâna pur și simplu, ca să izbândească. A doua zi se trezește, își face rugăciunea și se agață de un fir de nădejde: că rugăciunea lui a fost auzită acolo, în Înălțimea Cerurilor și că, prin ajutorul lui Dumnezeu va reuși să zugrăvească icoana și să o predea celor doi călugări.
Descuie ușa, trage scaunul aproape de masa de lucru, ia pânza albă de pe șevalet și râmâne înmărmurit. Ceea ce se afla în fața ochilor săi era mult dincolo de limitele înțelegerii unei ființe umane: icoana era terminată, iar chipul Maicii Domnului şi al lui Hristos împrăștiau lumină în întreaga cameră. O lumină plină de Har și de bucurie. Conștient că este martorul unei minuni de care nu mai auzise nici el, nici breasla pictorilor din care făcea parte de atâta vreme, hotărăște să așeze pe hârtie tot ceea ce a simțit în acele momente. Documentul, datat 29 iunie 1863, se găsește până astăzi la Schitul Prodromu, purtând însăși semnătura pictorului Iordache Nicolau. Pentru frumusețea descrierii, îl redăm integral în următoarele rânduri:
„Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, la care a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirei mele, m-am apucat să lucrez Feţele Maicii Domnului și a Domnului nostru Iisus Christos; după ce am dat mâna întâia și a doua, de noapte apucându-mă ca să o zugrăvesc desăvârșit, privind eu la chipuri, cu totul au ieșit dimpotrivă, pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul; și așa, fiind seară, m-am culcat scârbit, nemâncând nimic în ziua aceea, socotind că a doua zi, sculându‑mă, să mă apuc mai cu dinadinsul. După ce m-am sculat a doua zi, mai întâi am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugându-mă ca să-mi lumineze mintea, să pot isprăvi Sfânta ei Icoană, și când m-am dus să mă apuc de lucru – o, preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu! – s-au aflat chipurile drese desăvârșit precum se vede; și eu văzând această minune, n-am mai adaos a-mi mai pune condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși cu greșeală am făcut aceasta, ca să dau lustru la o asemenea minune. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane.”
Într-adevăr, analizele și cercetările ulterioare efectuate în laboratoare de specialitate au confirmat faptul că fața Maicii Domnului şi a Pruncului Iisus nu prezintă nicio urmă de pensulă, spre deosebire de veșminte și de celelalte elemente iconografice. Pentru că Sfintele Chipuri au în icoană culoarea galbenă, nuanța de galben a grâului, teologii și specialiștii în artă bisericească susțin că sunt identice cu înfățișarea reală a Maicii Domnului și a lui Hristos, după mărturiile consemnate de martorii oculari contemporani. Una dintre aceste mărturii aparține Sfinților Epifanie și Nichifor, care au notat că încă de când Maica Domnului „viețuia pe pământ, era fața ei ca vederea bobului de grâu, păr galben, ochi ascuțiți la vedere, întru care luminile erau asemenea rodului de măslin […]”.
În amintirea tuturor tămăduirilor și minunilor săvârșite de icoana Maicii Domnului Prodromița, în fiecare an, părinții de la Prodromu o prăznuiesc pe ea în chip deosebit, prin priveghere de toată noaptea, sărbătoarea din 12 iulie devenind cel de-al doilea hram al Schitului românesc ctitorit de ieroschimonahul Nifon.
De-a lungul timpului au fost făcute mai multe copii ale icoanei Maicii Domnului Prodromița, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte Athos, iar altele au fost trimise în România și în toate celelalte colțuri ale lumii ortodoxe.
Pentru că nu toți putem ajunge la Schitul Prodromu din Sfântul Munte Athos, mai ales că femeilor nu le este permis acest lucru, după rânduiala îndătinată de atâta vreme, am adunat pentru dumneavoastră într-o colecție acatistul și câteva icoane ale Maicii Domnului Prodromița în diferite modele și dimensiuni, dintre care primele patru sunt SFINȚITE și poartă binecuvântarea și semnătura părintelui Atanasie, egumenul schitului Prodromu (click aici pentru a vedea verso-ul icoanelor). Alegeți dintre acestea pe cea care vi se pare cu adevărat apropiată și de suflet, apăsând click pe linkurile aflate sub icoanele de mai jos.
