Suntem deja la sfârșit de iunie. Ținutul falnicei Bucovine, cu mănăstiri și păduri seculare, îmbracă din nou haină de sărbătoare, așa cum odinioară, în satul românesc, oamenii se găteau pentru nuntă. Zi de nuntă este, parcă, sărbătoarea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, căci o mare de inimi ajunge în aceste zile, din toate colțurile țării, să se închine lui, să-i spună cum a trecut prin greutățile de zi cu zi și să îi ceară ajutor și milostivire. De atâta vreme străjuiește Sfântul în ceteatea Sucevei, de atâta timp îi ocrotește pe bucovinenii omenoși, cu frică de Dumnezeu, iar în această zi a aducerii sfintelor sale moaște, îi primește pe toți și pe toate, din orice sat, oraș și țară, fără nicio diferență. Îi primește cu aceeași bucurie, îi ascultă răbdător, așa cum a făcut-o în atâtea rânduri și îi încredințează că atunci când va fi mai greu, el îi va veghea și le va fi sprijin.
Dacă în anii trecuți, cu prilejul acestei sărbători, am adus înaintea dumneavoastră câteva considerații despre viața, minunile și faptele alese ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, am hotărât să dedicăm acest editorial unui fapt mai puțin cunoscut publicului larg, și anume să consemnăm câteva detalii despre racla Sfântului ocrotitor al Bucovinei și al întregii Moldove. Ce vechime are, unde este adăpostită astăzi și de ce este ea un element unicat din punct de vedere artistic? Aflați răspunsurile în rândurile de mai jos!
Înainte de toate, însă, se cuvine să trasăm câteva informații necesare legate de viața Sfântului Ioan cel Nou. Astfel, reținem că Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Deși documentele aghiografice nu păstrează foarte multe detalii legate de copilăria ori familia sa, se știe, totuși că Sfântul Ioan vindea, împreună cu tatăl său, icoane și mătăsuri, pentru a cumpăra cele necesare traiului. Se spune că, într-o zi, în jurul anului 1332, tânărul Ioan a închiriat o corabie veneţiană pentru a „livra” o comandă consistentă, venită tocmai din Cetatea Albă: icoane, smirnă, mătăsuri dar şi fructe, măsline și multe alte mirodenii. Din vorbă în vorbă, Sfântul Ioan intră într-un soi de dispută confesională cu stăpânul corabiei, un catolic pe nume Reiz, care nu a făcut deloc față argumentelor tânărului negustor, supărându-se amarnic. Dorind să se răzbune pentru acel episod, corăbierul i-a spus conducătorului tătar că Ioan dorește să se facă musulman, drept pentru care a și fost adus înaintea acestuia. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârșit în decursul timpului a străbătut întreaga lume ortodoxă, moaștele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun.
1. În ceea ce privește racla care adăpostește sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, aceasta este cel mai vechi relicvar aflat pe teritoriul țării noastre, unul dintre cele mai vechi din sud-estul Europei, de mare valoare artistică și unic între toate câte s-au păstrat de acest gen din vechea argintărie medievală. În arta medievală europeană, dezvoltată pe baza moștenirii artistice a Imperiului Roman și a influenței Bisericii creștine timpurii, astfel de relicvare mai sunt: racla Sf. Simion din Zadar (secolul al XIV-lea) și racla Sf. Sossima Sooweski din Rusia (secolul al XVI-lea).
2. Într-un studiu științific publicat în „Analele Bucovinei”, Anul VII 1/2000, Arhidiaconul Vasile Demciuc, dublu licențiat în istorie-geografie (1983) și teologie (1995), precum și doctor în istorie (1994), menționează faptul că, pentru multă vreme, „lada sculptată de la Putna”, aflată în muzeul mănăstirii, a fost considerată ca fiind fiind racla autentică în care s-ar fi păstrat moaștele Sfântului Ioan până în secolul al XVI–lea, când ele au fost mutate într-un sicriu nou din porunca lui Miron Barnovschi.
3. „Lada de la Putna” este confecționată chiparos, lemn de esență deosebit de tare. Pe suprafața centrală și cea mai întinsă a raclei este pictată scena Răstignirii Domnului. Șase compoziții, de dimensiuni mai mici, o încadrează, pe câte trei registre, de o parte și de alta, înfățișând patimile Mântuitorului: Iisus la Ana și Caiafa, Iisus la Pilat și Flagelarea, în partea stingă; Prinderea, Batjocorirea și Calvarul Crucii, în cea dreaptă. Pe suprafața interioară a capacului este înfățișată prin incizare Maica Domnului cu Pruncul așezată pe un tron. Pentru că în nicio scenă nu este prezent Sfântul Ioan, i-a făcut pe istorici să concluzioneze că, probabil, această ladă de păstrare a veșmintelor provine dintr-un atelier din zona Italiei, fiind adusă în Moldova cu scopul special al adăpostirii moaștelor Sfântului Ioan.
4. În vremea domnitorului Miron Barnovschi Movilă, pe faţa interioară a capacului raclei a fost aşezată o cunună de argint în jurul chipului pictat al sfântului, aşa după cum se poate descifra din textul inscripţiei gravată în limba slavonă: „Această cunună a făcut-o Io Miron Barnovschi Moghilă domn Ţării Moldovei, iar pe ferecătura picioarelor desluşim inscripţia Pe timpul mitropolitului Kir Anastasie Crimca, anul 7135 (1627)”. Cununa şi ferecătura de pe capacul raclei au fost executate, probabil, de un meşter din atelierul cunoscutului argintar moldovean Grigorie Moisiu.
5. Racla Sfântului Ioan cel Nou, aflată în mănăstirea cu același nume din municipiul Suceava, are lungimea de 1,930 m, lăţimea de 0,620 m și înălţimea de 0,650m, cu capac și este aşezată pe patru picioare sferice. Ferecătura laturii din față este compusă din 12 plăci de argint aurit pe care este reprezentat în 12 scene deosebite martiriul Sfântului Ioan. Acestea au fost dealizate în „au repousse”, tehnică de ciocănire prin care se realizează motive decorative în adâncime, iar legătura dintre ele se realizează prin benzi fine de filigran, cu motive florale.
Așadar, deși data de prăznuire a Sfântului este 2 iunie, în amintirea momentului venirii sale la Suceava, de Sânzâiene, moaștele Sfântului Ioan cel Nou sunt scoase din biserică şi aşezate pe un baldachin în incinta mănăstirii sucevene, fiind organizată o amplă procesiune la care participă mulțime de credincioși. Măcar o dată în viață, fiecare dintre noi ar trebui să participe la un astfel de moment aparte – ostenitor, poate, pentru trup, dar mulțumitor și îmbucurător, cu siguranță, pentru suflet.
Am adunat la un loc pentru dumneavoastră, în această zi specială, icoana Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, alături de câteva volume, precum și cele mai frumoase cărți de rugăciuni. Comandați pentru biblioteca și colțul dumneavoastră de rugăciune sau dăruiți celor apropiați un dar fără dată de expirare, spre cinstirea Sfântului Ioan cel Nou. Click pe linkurile aflate sub imaginile de mai jos pentru detalii și comenzi:
Foto credit: arhiepiscopiasucevei.ro
