Sfântul Ierarh Nicolae, prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 6 decembrie, este cunoscut ca fiind ocrotitorul copiilor, marinarilor, pescarilor, avocaților, farmaciştilor și al tinerelor care își doresc o căsătorie binecuvântată. Ierarh și Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, el a fost nu doar un cărturar și teolog de excepție, ci și un om al faptelor bune și al milosteniei față de cei aflați în nevoie. Viața sa este una împletită cu nenumărate minuni și acte de bunătate, care îl fac să fie recunoscut până în zilele noastre drept „Sfântul bun și milostiv” care răspunde rugăciunilor tuturor celor credincioși.
Dacă în anii trecuți v-am spus că Tradiţia Bisericii noastre a păstrat în cadrul ei o bogată colecție de reprezentări iconografice ale Sfântului Nicolae, unele fiind zugrăvite după istorisiri preluate din viața sa, sau am descris cum arăta Sfântul Nicolae în realitate – conform unor cercetări și examene anatomice realizate acum aproape 70 de ani în Italia, în orașul Bari, anul acesta dorim să vă aducem înainte un subiect interesant legat de una dintre bisericile pe care le ocrotește Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și mai ales să vă spunem de ce aceast așezământ poartă numele de „mănăstirea pisicilor”. Detalii, ca de obicei, în rândurile de mai jos!
Ierarhul orfan de părinți
Sfântul Nicolae s-a născut în anul 270, în Patara, o cetate din Licia (actualmente în Turcia), într-o familie credincioasă, bogată și apropiată de Biserică. Fiind singurul lor copil, părinții l-au crescut cu mare grijă, insuflându-i dragostea pentru Dumnezeu. Încă din copilărie, Nicolae s-a remarcat prin inteligență și dorință de cunoaștere, studiind cu sârguință atât Sfintele Scripturi, cât și scrierile Sfinților Părinți. Sub îndrumarea unchiului său, episcop în acea vreme, a dobândit o educație teologică profundă.
Rămas orfan de ambii părinți într-o perioadă timpurie a vieții, Nicolae a decis să folosească averea moștenită pentru a-i ajuta pe cei sărmani. Astfel, a împărțit toate bunurile sale celor nevoiași, împlinind cuvintele Mântuitorului: „Vinde toate câte ai și împarte la săraci și vei avea comoară în ceruri” (Luca 18, 22). După această faptă, a pornit într-un pelerinaj către Țara Sfântă, vizitând și alte locuri sfinte din Egipt și Palestina.
Hotărându-se să se retragă în pustie spre o mai multă și atentă osteneală în rugăciune și asceză, Domnul i-a poruncit, prin vedenie, să nu facă aceasta, ci să se întoarcă în patria sa, rânduindu-i misiunea arhieriei. A trecut la Domnul pe 6 decembrie, însă nu cunoaștem cu exactitate anul în care s-a întâmplat aceasta, ci perioada: între anii 342 și 352.
Mănăstirea Sfântului Nicolae sau „a pisicilor” din Insula Corfu
De numele Sfântului Ierarh Nicolae se leagă multe minuni știute și neștiute și tot de numele lui se leagă și multe detalii mai puțin cunoscute. Unul dintre acestea este faptul că Sfântul Nicolae este ocrotitorul unei mănăstiri ortodoxe din Akrotiri, o regiune situată în sudul Ciprului, renumită pentru peisajele sale pitorești și pentru legendele locale păstrate până în zilele noastre. Așezământul monahal, al doilea ca vechime din Cipru, mai poartă și numele de „Sfântul Nicolae al Pisicilor” (Άγιος Νικόλαος των Γατών) datorită unei astfel de povești transmisă din generație în generație. Despre ce este vorba, mai exact?
Așa cum știm, după Sinodul Ecumenic din anul 325, desfășurat la Niceea, Sfânta Elena a plecat la Ierusalim cu o cantitate mare de aur, dorind să descopere Crucea Domnului, cea făcătoare de viață, în semn de cinstire și mulțumire pentru minunea de la Podul Milvius, când Sfântul Împărat Constantin cel Mare l-a învins pe Maxențiu. Scrierile Bisericii ne spun că Sfânta Elena a plecat din Nicomidia, reședința imperiului, a mers prin Turcia și prin Cipru și a ajuns, în cele din urmă, în Țara Sfântă.
Trecând prin Cipru, Sfânta Elena a descoperit peninsula Akrotiri, care se confrunta în acea vreme cu o problemă deosebit de serioasă: o infestare de șerpi veninoși. Datorită vegetației dense și a terenului mlăștinos, șerpii deveniseră o amenințare constantă pentru locuitorii din zonă și pentru pelerinii care vizitau acest loc. Profund marcată de suferința oamenilor și dorind să contribuie la întemeierea unei mănăstiri și la stabilirea unei comunități monahale în acea regiune, Sfânta Elena a avut o soluție inedită și chiar foarte inspirată: aducerea pisicilor, întrucât pisicile erau cunoscute pentru abilitatea lor naturală de a vâna șerpi și alte animale periculoase. Astfel, legenda (confirmată de multe dintre monahiile care viețuiesc astăzi în mănăstire) spune că Sfânta Elena a trimis corăbii pline cu pisici din Egipt și Persia, animale care urmau să fie eliberate pe peninsula Akrotiri pentru a ajuta la eliminarea șerpilor. Odată ajunse pe insulă, pisicile s-au adaptat rapid și au început să reducă numărul șerpilor, oferind astfel locuitorilor o viață mai sigură. În același timp, se spune că Sfânta Elena ar fi înființat o mănăstire închinată încă de atunci Sfântului Nicolae, cunoscut ca ocrotitor al celor aflați în primejdie și al călătorilor. Astfel, pisicile au fost crescute și îngrijite de viețuitorii mănăstirii, devenind – cu ghilimelele de rigoare – parte integrantă a peisajului și a vieții monahale. O tradiție locală spune că un clopot al mănăstirii era sunat de două ori pe zi – o dată dimineața pentru a chema pisicile la masă și o dată seara pentru a le trimite la vânătoare de șerpi.
De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut prin perioade de prosperitate și declin. A fost devastată de invazia otomană din 1570 și a rămas abandonată până în secolul al XVIII-lea, când au început lucrările de restaurare. În 1983, mănăstirea a prins din nou viață prin osteneala a două măicuțe, care au continuat tradiția monahală din această zonă, dar și pe cea a hrănirii pisicilor din apropierea mănăstirii.
Astăzi, mii de turiși și pelerini ajung în Akrotiri pentru a vizita Mănăstirea Sfântului Nicolae „al pisicilor” – un loc unic, în care tradițiile nu sunt uitate, ci sunt actualizate zi de zi prin fapte. Un loc în care istoria și grija pentru creația lui Dumnezeu se împletesc armonios. O misiune care ne amintește de cuvintele Sfântului Paisie Aghioritul, unul dintre cei mai iubiţi sfinți contemporani: „Să vă purtați frumos cu animalele, fiindcă ele nu au un alt rai!”.
Și în acest an am creat pentru dumneavoastră o colecție volume dedicate Sfântului Nicolae, dar și o selecție de icoane cu Arhiepiscopul de Mira Lichiei. Abia așteptăm să le descoperiți! Alegeți-o pe cea potrivită, care să încununeze colțul dumneavoastră de rugăciune, iar în momentele de încercare să ne plecăm genunchii înaintea ei, având nădejdea în purtarea de grijă a Sfântului Nicolae! Click pe linkurile de mai jos pentru detalii și comenzi:
Foto credit: www.unsplash.com
