Ce este „molitfa Paştilor” și de ce este bine să primim preotul în casă cu acest obicei?

Conform tradiţiei Bisericii noastre, înaintea marelui praznic al Învierii Domnului, în mai multe zone din țară, preoţii merg în casele enoriaşilor cu „molitfa Paștilor”, pentru a-i binecuvânta și pentru a se ruga împreună în această perioadă specială din punct de vedere duhovnicesc, dar şi liturgic.

Din punct de vedere etimologic, termenul „molitfă” provine din limba slavonă și înseamnă „rugăciune” sau slujbă alcătuită din câteva rugăciuni reduse ca lungime, pe care le citește preotul la anumite momente din viața credincioșilor.

Slujba molitfei este compusă dintr-o formulă de binecuvântare simplă, câteva rugăciuni introductive şi o formulă de încheiere, intitulată otpust sau apolis. Rânduiala acestui serviciu religios se regăsește în cuprinsul Molitfelnicului, o carte liturgică întrebuințată des de către slujitorii sfintelor Altare, fiind, după Liturghier, cea mai importantă carte de slujbă a preotului. (Click aici pentru comenzi și alte detalii). În paginile acestei lucrări se regăsesc rugăciuni de sfințire a vieții omului, de binecuvântare și sfințire a firii înconjurătoare, a lăcașurilor și obiectelor de cult sau a unor momente deosebite din viața comunităților creștine.

Unul dintre motivele pentru care este bine să primim preotul în casele noastre în această perioadă specială, care se aseamănă cu o adevărată cărare spre înălţimi duhovniceşti, este acela că Îl aduce în mod real pe Dumnezeu în casă, prin lucrarea Sa sfinţitoare și ne face vrednici să Îl primim, cu bucurie, pe Hristos Cel Înviat din morți.

Însuși cuvântul „aghiasmă” sugerează aceste înțelesuri, deoarece el înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfințire a apei, cât și însăși apa sfințită, provenind din grecescul „aghios” (sfânt sau sfințire). De asemenea, foloasele acestei slujbe sunt menționate chiar și în „Povăţuirea din fruntea slujbei Aghiasmei Mici” din Molitfelnicul Mic (disponibil aici):„prin stropirea ei, duhurile cele viclene din tot locul se gonesc şi se iartă de păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavoleşti, gândurile cele rele; iar mintea se curăţeşte de lucrurile cele spurcate şi îndreptată spre rugăciune se face; aduce dar pază, înmulţirea câştigului şi îndestulare; bolile goneşte şi dă sănătate trupească şi sufletească”. Tot aici se mai menționează și faptul că, prin Harul lui Dumnezeu, care se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei, toţi cei ce o primesc cu credinţă sau sunt stropiți cu ea, iau sfinţenie şi binecuvântare, spre marele lor folos.

Din punct de vedere practice, pentru a-l primi pe preot, credincioșii trebuie să aibăîn vedere câteva detalii: să pregătească o lumânare aprinsă din ceară curată, un pomelnic cu numele celor care locuiesc în casă, cățuie sau tămâier cu jar sau cărbune special, un vas cu apă, un mănunchi de busuioc pentru Aghiasma Mică și un prosop cu care să se șteargă pe mâini preotul.

În contextul informaţiilor privind extinderea epidemiei de pneumonie virală (coronavirus), amintim că, alături de Patriarhia Română, care a făcut câteva recomandări liturgice și duhovnicești,Episcopul Siluan al Italiei i-a îndemnat pe credincioși să bea, în fiecare dimineață, pe nemâncate, Apă Sfințită (Agheasmă) și să-și stropească locuințele, în semnul Crucii.

De asemenea, recomandat este și ca, timp de șapte zile după săvârșirea sfeștaniei, să luăm mai întâi anaforă și apoi bem Aghiasmă Mică în fiecare dimineață, apoi să stropim casa casa, lucrurile din casă, gospodăria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, mașinile etc.

Ținând cont de ansamblul acestor informații, înțelegem că molitfa Paştilor nu este un „obicei învechit” sau o „practică depășită” a Bisericii, așa cum se vehiculează deseori în spațiul on-line, ci un mijloc real de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a Patimilor și a praznicului Învierii Domnului.

Recomandările bizanticons.ro:

bizanticons

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.