„Să ne rugăm cu toții, în fiecare noapte, citind Acatistul Maicii Domnului. Eu vreau să mă rog împreună cu dumneavoastră în fiecare noapte”, spunea IPS Teodosie la începutul lui aprilie 2020. Și s-a ținut de cuvânt. Un cuvânt care ne-a dat speranță, ne-a încredințat că, în scurt timp, totul va fi din nou ca înainte. Iată că, la distanță de aproape un an, Maica Domnului răspunde rugăciunilor noastre și ne trimite binecuvântarea Ei într-un mod cu totul minunat, la care nimeni nu s-ar fi așteptat: o copie a icoanei Sale Paramythía (Mângâietoarea) de la Sfânta Mare Mănăstire Vatoped va fi adusă la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța în ziua de 26 aprilie 2021 și va rămâne aici pentru totdeauna.
Da, este o știre care nu va umple, cu siguranță, nici ecranele de televiziune, nici paginile ziarelor. Dar va umple, fără niciun fir de îndoială, inimile tuturor oamenilor, de bucurie curată, de recunoștință și de har. Pentru că, așa cum vom vedea în rândurile următore, venirea la Constanța a icoanei Maicii Domnului Paramythía (Mângâietoarea) nu este nici pe departe o simplă întâmplare.
Oricine își îndreaptă ochii asupra acestei icoane rămâne cu imaginea aceea minunată în minte. Minunată la propriu, căci chipurile Maicii Domnului și ale Pruncului Hristos au rămas întipărite în icoană în urma unui fapt minunat, petrecut în anul 1320, în mijlocul iernii. Ce s-a întâmplat, mai exact? În vechime, la finalul Utreniei, exista obiceiul ca toți părinții vatopedini care participau la slujbă să sărute această icoană a Maicii Domnului, aflată până atunci pe zidul exterior al bisericii. După ce se închinau cu toții, egumenul îi dădea cheile mănăstirii celui care avea ascultarea de portar, pentru a deschide porțile mănăstirii. În acea zi de 21 ianuarie, însă, în momentul în care starețul i-a înmânat portarului cheile, o mare minune s-a petrecut: Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a strigat din icoană astfel: „Nu deschideţi astăzi porţile Mănăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi pe tâlharii cei de pe mare”, iar pruncul Iisus din braţele Maicii Domnului, întinzându-și mâna, voi să-i acopere gura Maicii Sale, spunând: „Nu, Maica Mea, nu le spune. Lasă-i să fie pedepsiţi după cum merită, căci şi-au lăsat datoriile lor călugăreşti!”. În acea clipă, Maica Domnului a apucat mânuța Mântuitorului şi, înclinându-şi capul spre dreapta, pentru a putea vorbi, l-a îndemnat încă o dată pe egumen: „Nu deschideţi astăzi porţile Mănăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi tâlharii cei de pe mare! Luaţi aminte şi vă pocăiţi, căci Fiul meu s-a mâniat pe voi!”. Şi iarăşi i-a îndemnat Preacurata Născătoare de Dumnezeu pentru a treia oară: „Nu deschideţi astăzi porţile Mănăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi pe tâlharii cei de pe mare”.
Ascultând îndemnul repetat al Maicii Domnului, călugării nu au mai deschis porţile Mănăstirii Vatoped în acea zi și au scăpat, astfel, de pirații care se furișau încă de cu seară pe lângă ziduri pentru a intra în mănăstire și a o jefui de toate bogățiile, așa cum făceau de fiecare dată, ba chiar mai mult, uneori luându-i pe monahi pentru a-i vinde ca robi. De atunci, în icoană au rămas întipărite aceste ultime mișcări ale chipului Maicii Domnului și al Pruncului, adică Hristos, cu chip aspru, de Judecător, iar Maica sa cu față îngrijorată, dar blândă și plină de dragoste, aşa cum poate observa oricine ajunge astăzi la Mănăstirea Vatoped.
În Creștinism și în Biserica noastră Ortodoxă nu există nici întâmplare, nici noroc, nici destin sau ghinion. Ce există, în schimb? Purtarea de grijă a Dumnezeului nostru, Cel atotputernic, atotînțelept și preamilostiv, care pe toate le cunoaște. Înțelegem, așadar, că nici venirea icoanei Maicii Domnului Paramythía (Mângâietoarea) în Catedrala Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Constanța nu este întâmplătoare. Cu binecuvântarea IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a părintelui stareț Efrem Vatopedinul și prin strădania și mărinimia unei familii care dorește să aducă lui Dumnezeu mulțumire pentru toate darurile pe care le-a primit, Maica Domnului Paramythía va rămâne mereu alături de locuitorii primelor meleaguri încreștinate de Sfinții Andrei si Filip, Apostolii Mântuitorului. Am spus că nu este o întâmplare deoarece, dintre toate icoanele Sfintei Mari Mănăstiri Vatoped care ar fi putut fi alese spre a binecuvânta meleagurile Tomisului, tocmai Paramythía, cea care i-a izbăvit pe părinții vatopedini de odinioară de venirea piraților care veneau pe mare, vine acum Ea Însăși la malul mării. Vine în prima episcopie înființată pe teritoriul de astăzi al țării noastre, ca să potolească valurile ispitelor și vânturile încercărilor care bat fără încetare, mângâind și ascultând așa cum doar o Mamă poate mângâia și asculta rugămințile, necazurile, neputințele, lipsurile și toate dorurile tuturor celor care cad înaintea icoanei Ei în glas și duh de rugăciune.
Dumnezeu nu uită de om așa cum uită omul de Dumnezeu, spunea părintele Arsenie Boca, iar faptul că Icoana Maicii Domnului Paramythía vine acum la Malul mării Negre este încă un semn că Domnul nu ne-a uitat. Așa cum n-a uitat nici multele daruri pe care toți domnitorii români le-au oferit cu toată dragostea mănăstirilor din Muntele Sfânt al Athosului. Cu siguranță, n-a uitat Domnul că Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Bucovinei a ctitorit, bunăoară, în anul 1472, arsanaua (debarcaderul) Sfintei Mari Mănăstiri Vatoped cu paraclis, pe malul mării, locul în care ajung până astăzi toate bărcile cu provizii și materiale pentru mănăstire. Și a trimis-o pe Maica Sa ca să-i Acopere cu cinstitul ei Acoperământ pe urmașii drept-credincioși ai lui Ștefan de la țărmul Mării Negre. Nimic nu-i întâmplător.
Nici faptul că Icoana Maicii Domnului Paramythía va fi adusă la Constanța în ziua de 26 aprilie, în Sfânta și Marea zi Luni din Săptămâna Sfintelor Patimi ale Domnului nu este o pură întâmplare. Nimeni n-a calculat data, nu a fost nimic intenționat, ci pur și simplu așa s-a a rânduit Bunul Dumnezeu lucrurile. Dacă ne uităm în calendar, vedem că tocmai în această zi, 26 aprilie, Biserica Ortodoxă Română îi sărbătorește pe Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și Tasie, cei care au suferit moarte martirică în vremea împăratului Dioclețian, în cetatea Axiopolis de lângă Cernavodă, respectiv Durostorum. Acești Sfinți Mucenici sunt importanți pentru fiecare dintre noi atât prin exemplul lor de mărturisir, cât și prin faptul că ne arată vechimea creștinismului de pe teritoriul țării noastre. Faptul că în această zi însemnată pentru meleagurile Dobrogei Maica Domnului Paramythía ajunge în Catedrala din Contanța și rămâne pentru totdeauna aici, alături de credincioșii constănțeni e, poate, un dar al sfinților pentru binecredinciosul popor român și pentru toți cei care s-au nevoit, de-a lungul anilor, în aceste locuri.
Așadar, prima zi a Săptămânii Patimilor din acest an este o parafă. O parafă care vine să dea mărturie tuturor, peste veacuri, că într-un an pandemic, binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat din nou peste poporul român și că, pentru rugăciunile lor, icoana Maicii Domnului Paramythía îi va ocroti așa cum i-a salvat, odinioară, pe părinții vatopedini din calea piraților. Din Grădina Maicii Domnului, la malul Mării Negre – povestea unei minuni care începe într-o zi de 26 aprilie…