Despre „haine” și taine: Cum și când își schimbă Sfânta Parascheva veșmintele?

Plouă peste întreaga Românie. Ploi reci și dese, de toamnă. Nici nu mai știm dacă sunt lacrimile celor care au așteptat un an întreg ca să ia nădejde și putere, din nou, de la racla Cuvioasei – plâns adunat tot la un loc – sau pur și simplu sunt ruperi de nori care vin să spele nepăsarea celor care au oprit dintr-o semnătură, dintr-un oarecare birou, marea de pelerini, oceanul de credință și de mărturisire adunat în fiecare an în capitala Moldovei înainte de 14 octombrie.

Ținând cont de ultimele rapoarte și statistici în care se menționează că biserica nu se numără printre locurile principale din care pot izbucni focare de Covid-19, oare nu puteam să ne vedem liniștiți de Dumnezeu și de rugăciune? Oare era așa necesar să mergem la Biserică doar legitimați? Ne întrebăm, firește, ce va urma… Dumnezeu știe! El le îngăduie pe toate și trebuie să avem nădejde că, prin ceea ce rânduiește, ne păzește, poate, de multe alte rele. În ultimele zile au curs pe internet, radio și TV știri legate de „hramul interzis” al Sfintei Cuvioase Parascheva din acest an. S-a tot spus cum, pe lângă normele de distanțare, credincioșii nici măcar nu au voie să atingă racla cu sfintele moaște ale Cuvioasei, nici veșmintele ei și nici florile care, atât de frumos împodobeau cel mai de preț odor al Moldovei.

Știm cu toții proverbul din strămoși: „Repetitio mater studiorum est”, adică repetiția este mama învățăturii. Iată că și de această dată, repetându-se în mod obsesiv termenul acesta, „veșmânt”, de la el a și venit scăparea și învățătura. Au realizat, oamenii, că dacă n-o mai pot vizita pe Sfânta acasă, la Iași, o pot găsi în mult mai multe locuri și chiar foarte aproape de ei: în toate bisericile care au primit, de-a lungul timpului, fragmente din veșmintele Sfintei Cuvioase Parascheva. Da, din când în când, inclusiv ea „își schimbă hainele”.

Cum se întâmplă aceasta? Evindent, după o rânduială specială, la care participă doar preoții slujitori ai Catedralei din Iași. Aceștia trebuie să se pregătească duhovnicește înainte, după un canon special, asemănător celui făcut înainte de slujirea Sfintei Liturghii. Rânduiala propriu-zisă are loc aproape de miezul nopții și începe cu slujba Acatistului Cuvioasei, urmată de cântarea lină a troparului, preoții sărutând și închinându-se mai întâi la racla Cuvioasei. În imediata apropiere a raclei sunt așezate două mese și o bucată mare de pânză albă, pe care vor fi puse sfintele moaște. Apoi, preoții slujitori desfac cu grija și atenție deosebită agrafele cu care erau prinse vechile veșminte, le dau la o parte pe acestea și acoperă cinstitele moaște cu noul acoperământ. Apoi, preoții curăță racla de eventualele urme de praf, petale de la flori uscate sau pomelnice ale închinătorilor, scrise pe bucățele mici de hârtie, și așază sfintele moaște înapoi în racla din argint.

Când se desfășoară toată această rânduială? Schimbarea acoperământului care adăpostește moaștele Cuvioasei Parascheva are loc de cinci ori într-un an. În ordinea temporală a anului liturgic, prima schimbare se face în luna octombrie a fiecărui an, în preajma hramului, pentru ca sărbătoarea ei să o prindă în haină nouă. Apoi, veșmintele sunt schimbate din nou înainte de Crăciun, ca simbol al bucuriei pe care Dumnezeu ne-a trimis-o prin Întruparea Mântuitorului. A treia schimbare are loc la începutul Postului Mare, sfintele moaște fiind acoperite cu un veșmânt de culoare închisă, ca și toate celelalte acoperăminte din bisericile noastre, semnificând starea de pocăință care marchează întreaga perioadă a postului. Înainte de Învierea Domnului are loc cea de-a patra schimbare, când sfintele moaște primesc veșminte albe, asemenea luminii care îl înconjura pe îngerul din mormânt, atunci când acesta le-a vestit femeilor mironosițe că Hristos a înviat din morți. Acest veșmânt se păstrează până după praznicul Pogorârii Sfântului Duh, când este schimbat a cincea oară. Acesta din urmă se păstrează până în toamnă, când este prăznuită Sfânta Parascheva.

Ce se întâmplă cu veșmintele vechi? „Hainele vechi” ale Sfintei Parascheva sunt oferite, de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei, parohiilor și mănăstirilor din diferite zone ale țării, dar și din diaspora, ca dar de cinste, binecuvântare și întărire în credință a credincioșilor care vin și se închină în acele sfinte locașuri. Alături de veșminte, uneori sunt oferite în dar și pernuțele frumos brodate și așezate în cele două capete ale raclei, sub cinstitul Cap și sub cinstitele Picioare ale Sfintei Cuvioase Parascheva.

Acest obicei s-a dovedit a fi, iată, o tradiție nu doar duhovnicească, ci și practică. În momente grele, precum cel prin care noi, ca Biserică Ortodoxă, trecem în aceste zile, veșmintele Cuvioasei Parascheva din diferitele părți ale pământului vin să mângâie și să le dea putere celor care ajungeau de la sute sau mii de kilometri până în inima Iașului să-i spună Sfintei „față către față” necazul și să ia binecuvântare pentru anii care vor veni. Faptul că în acest an nu mai putem participa la pelerinajul Sfintei Parascheva ar trebui să ne responsabilizeze și să ne facă să conștientizăm faptul că Dumnezeu și sfinții, apropiații săi colaboratori, așteaptă mulțumirea și recunoștința noastră nu doar la zile speciale, ci în fiecare secundă a vieții noastre. În fiecare clipă să ne aducem aminte de ei!

Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva, noi, echipa BIZANTICONS ART, obișnuiam să vă fim alături la Iași cu o selecție specială de obiecte bisericești. Având în vedere restricțiile legate de noul Coronavirus, acest lucru nu a mai putut fi posibil. De aceea, în acest an, am creat pentru dumneavoastră o colecție impresionantă de icoane și volume dedicate Cuvioasei. Abia așteptăm să le descoperiți! Click pe linkuri pentru detalii și comenzi:

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.