În ordinea firească a anului bisericesc, cel de-al treia post post din cadrul bisericii noastre ortodoxe, cunoscut și sub denumirea populară de „Postul Sâmpetrului” sau „Postul de vară” este Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Dintre cele patru posturi principale de peste an, acesta este singurul cu dată de început și durată de ținere variabile. Conform tradiției, acesta a fost rânduit de către Sfinții Părinți ai Bisericii noastre în cinstea celor doi Apostoli și, totodată, a darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorat peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime. Așa se explică și faptul că, mai demult, această perioadă de asceză aparte se numea „Postul Cincizecimii”.
Mulți dintre noi, consultând calendarul ortodox pe care îl avem acasă, am văzut că, în săptămâna 5-11 iunie, zilele de miercuri și vineri (adică 7 și 9 iunie) sunt însemnate cu termenul de „harți”. Ne-am întrebat, pe bună dreptate, ce înseamnă acest termen, care este etimologia lui și ce modificări aduce el în viața noastră spirituală? De aceea, ne-am gândit să dedicăm câteva rânduri acestui subiect, lămurind pe scurt, dar clar și pe înțelesul tuturor care este motivul acestor dezlegări.
„Urâtul post al armenilor”
Înainte de toate, trebuie să explicăm etimologia termenului. Astfel, reținem faptul că, denumirea de „harți” este, într-adevăr, una foarte veche și urcă în istorie până în secolul al VI-lea, și se trage, pur și simplu, de la un… câine. Mai exact, „urâtul post” al armenilor, amintit de Sfântul Sava în Tipic este, de fapt, un post de doliu care dura o săptămână, instituit de episcopul Serghie Armeanul în memoria câinelui său rătăcit, pe nume Αρτζιβάριο (Arțivario – de aici denumirea de „harți”). Mai exact, se spune că într-o zi, câinele acestui ierarh a fost sfâşiat de fiarele sălbatice, iar stăpânul său a intrat într-un fel de depresie, nu a mai mâncat nimic mai bine de o săptămână și, ulterior, a hotărât imediat ca armenii pe care îi păstorea să țină un post aspru în memoria câinelui. Acest post respectat de armeni a fost condamnat de-a lungul timpului, de către mai mulți Sfinți Părinţi ai Bisericii noastre, printre care se numără Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului, Teodor Studitul, imnograful și starețul Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul de la Studion sau Nicolae Grămăticul.
Motivul dezlegării la orice fel de mâncare în aceste două zile are o dublă perspectivă. Pe de o parte, el este legat de bucuria Slăvitului Praznic al Rusaliilor sau al Pogorârii Duhului Sfânt, întrucât, așa cum se întâmplă și la Nașterea sau Învierea Domnului, prăznuirea vizează nu numai în ziua respectivă, ci și în întreaga săptămână care urmează sărbătorii. Pe de altă parte, semnificaţia „harţilor“ din aceste zile este şi una pedagogică: trupul creștinului trebuie să fie întărit și pregătit pentru asprimea postului și a înfrânărilor pe care ni le vom asuma pe deplin pe parcursul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De ce? Pentru că Biserica noastră nu ne impune un fel de respectare la nivel exclusiv formal a postului, ci mai degrabă ne îndeamnă să ne întărim pentru ca mai apoi să postim cumpătat, lucrând virtuțile și gândindu-ne mereu la aproapele, după cuvântul Apostolului: „nu mâncarea ne va pune pe noi dinaintea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 8, 8-13), ci „credinţa lucrătoare prin iubire”, care dă roade prin faptele cele bune și bineplăcute lui Dumnezeu. Și pentru că tot vorbim de spre zilele cu „harți”, bine ar fi să reținem că acestea se regăsesc notate în calendar nu doar după Pogorârea Duhului Sfânt, ci pe durata întregului an bisericesc: între Nașterea Domnului și Botezul Domnului, în săptămâna de după Învierea Domnului (Săptămâna Luminată) și în prima săptămână a Triodului (după Duminica vameșului și a fariseului).
Postul de după Rusalii
Întâi de toate, postul este un exercițiu de voință pe care fiecare dintre noi îl facem cu propria noastră voință. Nu trebuie să ne „smolim fețele” și nici să ne întristăm peste măsură atunci când ținem postul acesta al Sfinților Apostoli, ci să avem mereu în minte gândul că postim așa cum ei înșiși au făcut-o, de fapt, înainte de a realiza anumite acte mai importante. Spre exemplu, în Faptele Apostolilor citim că, „pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat” (Fapte 13, 2) iar la (Fapte 14, 23): „Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră”.
Într-adevăr, privind în perioada primelor secole creștine, aflăm că cele dintâi informații scrise despre existența acestui post în cultul Bisericii apar în secolul al IV-lea, atunci când Constituțiile Apostolice vorbesc despre o săptămână de dezlegare după Praznicul Pogorârii Sfântului Duh, urmată de o altă săptămână de postire: „Deci, după ce prăznuiți Cincizecimea, sărbătoriți o săptămână și, după acea săptămână, postiți una, căci este drept să ne veselim pentru darul de la Dumnezeu și să postim după relaxare”. Mărturii ulterioare mai regăsim și la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului sau la Leon cel Mare, care numeşte postul acesta „Postul de vară” (aestivum Jejunium). Se presupune că la început acest post a fost ținut doar în cadrul obștilor monahale, apoi a fost extins și în rândul mirenilor.
Cum postim în aceste zile?
După Pravila cea Mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel se ține astfel: luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica și pește; dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea. Desigur, după îndemnul și cu dezlegarea duhovnicului, femeile gravide sau lehuze, copiii şi bolnavii pot fi scutiţi de la aceste reguli de postire și se pot împărtăși ținând doar câteva zile de post.
Așadar, să ne rugăm Sfinților Apostoli în aceste zile premergătoare postului, să le mulțumim pentru toate darurile pe care le-au revărsat în lume, în viețile noastre și ale celor apropiați nouă și să-I rugăm să ne dăruiască tuturor post cu folos, cu voință și cu puterea de a împlini cât mai multe fapte de milostenie – adevărate chei care ne vor fi de folos, fără îndoială, la poarta Raiului.
Vă recomandăm și vă invităm, în egală măsură, să descoperiți întreaga colecție de volume și icoane ale Sfinților Apostoli Petru și Pavel de pe BIZANTICONS.ro, realizate de pictori cu experiență de ani buni în domeniul iconografiei, după tradiția de secole a Bisericii noastre Ortodoxe. Click pe linkurile aflate sub icoanele de mai jos pentru detalii și comenzi!
Foto credit: ziarullumina.ro
