La Editura ISIHIA a apărut volumul „Slujba și Paraclisul Sfintei Blandina (Blondina) de la Iași, Mărturisitoarea din Basarabia – 11/24 mai”, o carte așezată în pragul unui moment istoric: proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, care va avea loc duminică, 17 mai 2026, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la finalul Sfintei Liturghii.
O apariție în colecția „În metrică bisericească”
Volumul face parte din colecția „În metrică bisericească”, seria „Psaltica”, care cuprinde lucrări imnografice însoțite de partituri. Cartea oferă textul slujbei și al paraclisului în metrică bisericească, după melosuri bisericești încetățenite, fie de la melozi clasici, fie aghiorite.
Textul este alcătuit de Mănăstirea Vatoped, iar melurghisirea aparține lui Ilie-Rareș Cîmpean (Imnitor). Tehnoredactarea, paginarea și grafica sunt realizate de Mănăstirea Vatoped, culegerea textului de Ciprian Baltag și George-Cristian Slămnoiu, iar coperta este semnată de Ovidiu Muraru.
Coperta volumului este ea însăși o mărturie vizuală. Pe prima copertă se află icoana pe lemn a Sfintei Blandina Mărturisitoarea, zugrăvită de Mihai Neaga, iar pe coperta a patra este reprezentat mormântul inițial al mamei Blondina, din Cimitirul Eternitatea din Iași.
Astfel, cartea unește în chip firesc cinstirea liturgică, memoria locului și recunoștința față de o sfântă care și-a petrecut ultimii ani ai vieții în apropierea Catedralei Mitropolitane și a Sfintei Cuvioase Parascheva.
Cartea cuprinde o slujbă nouă, întocmită la cererea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Textele slujbei și ale paraclisului sunt originale, iar alcătuirea lor a pornit de la izvoare precum „Suferințele Mamei Blondina, o martiră a Siberiei” și de la mărturii despre viața Sfintei. În volum se arată că această slujbă cuprinde 297 de tropare noi, diferite și atent personalizate, astfel încât să nu poată fi aplicate altei sfinte. Ele pun în lumină viața, pătimirile, răbdarea, blândețea și mărturisirea Sfintei Blandina.
Volumul include și Paraclisul Sfintei Blandina, alcătuit după structura prosodică a Paraclisului mic al Maicii Domnului. Irmoasele și podobiiile urmează modele bisericești cunoscute, iar textul păstrează tonul rugăciunii de cerere, de mângâiere și de nădejde. Prin acest paraclis, credincioșii primesc un mijloc de apropiere duhovnicească de Sfânta Blandina, cea care a cunoscut durerea Siberiei, singurătatea, boala, nedreptatea și lepădarea celor apropiați, dar nu s-a despărțit niciodată de Hristos.
Partituri pentru strană
Un element important al volumului este prezența partiturilor. Melodiile sunt așezate astfel încât slujba și paraclisul să poată fi cântate de psalți, de coruri și de comunitățile care vor dori să o cinstească pe Sfânta Blandina. Melosurile sunt în duhul tradiției psaltice, fiind luate fie din tradiția orală aghiorită, fie din vechile melozii clasice, fie alcătuite acolo unde a fost nevoie.
Apariția cărții are o semnificație aparte. Ea vine înaintea zilei de 17 mai 2026, când Iașul va trăi proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina. Cu o zi înainte, sâmbătă, 16 mai, de la ora 16.00, va fi săvârșită slujba de Priveghere, iar duminică, la finalul Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării locale.
Sfânta Blandina, mărturisitoarea blândeții
Blondina Gobjilă, cunoscută ca „mama Blandina”, s-a născut la 24 februarie 1906 în Basarabia, într-o familie de preot. Crescută în credință, de mică a iubit slujbele Bisericii, citea la strană și cunoștea rânduiala Sfintei Liturghii. A devenit profesoară, iar în 1926 s-a căsătorit cu Gheorghe Gobjilă, cu care a avut un fiu, Vladislav.
După anexarea Basarabiei de către URSS, familia ei a fost lovită de prigoana comunistă. În 1941, soțul a fost arestat, iar apoi și ea, fiind considerată „dușman al poporului”. A urmat deportarea în Siberia, unde a trecut prin închisori, foamete, boală, muncă istovitoare și umilințe. Soțul ei a murit de foame în detenție, iar ea a rămas văduvă, purtând mai departe crucea suferinței cu rugăciune și nădejde.
În anii de lagăr, credința i-a fost sprijin neclintit. S-a rugat neîncetat, a slujit celor bolnavi, s-a apropiat de maicile întemnițate și a primit întărire prin experiențe duhovnicești adânci. Chiar și în cele mai grele împrejurări, nu a cârtit, ci s-a încredințat cu totul voii lui Dumnezeu.
Eliberată după ani de chinuri, a rămas o vreme în Siberia, apoi s-a întors în România. Din 1957, a trăit la Iași, aproape de Catedrala Mitropolitană și de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Acolo mergea zilnic la rugăciune, ajuta la curățenie, traducea acatiste din rusă și se îngrijea de cei aflați în nevoie.
Un moment definitoriu al vieții sale a fost atunci când fiul și nora au pus-o să aleagă între Dumnezeu și familie. Răspunsul ei a fost următorul: „Eu pe Dumnezeu Îl am întotdeauna. Eu de orice mă lepăd, dar de Dumnezeu nu mă lepăd!”
Mama Blandina a trăit în smerenie, rugăciune și slujire până la sfârșitul vieții. A trecut la Domnul pe 24 mai 1971, la Iași, fiind petrecută de o mulțime impresionantă de credincioși și preoți. Viața ei rămâne o icoană a credinței neclintite, a răbdării în suferință, a iertării și a mărturisirii lui Hristos în vremuri de prigoană.
Așadar, volumul publicat la Editura ISIHIA nu este o simplă apariție editorială, ci un dar liturgic oferit Bisericii. El pune în mâinile credincioșilor, ale psalților și ale slujitorilor altarului cuvintele și cântările prin care Sfânta Blandina va fi cinstită în chip firesc în viața liturgică. În această carte se întâlnesc memoria suferinței românilor deportați, frumusețea imnografiei ortodoxe și recunoștința Bisericii față de o femeie care a purtat crucea cu blândețe, răbdare și nădejde.
Sfântă Mărturisitoare Blandina de la Iași, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
