Cine sunt „Filipii de Toamnă” și ce legătură au cu lăsatul secului pentru Postul Crăciunului?

Suntem aproape de sfârșitul lui 2026… Luna noiembrie e la jumătate, iar odată cu zilele tot mai reci începem să simțim mai concret apropierea iernii și a slăvitului praznic al Nașterii Domnului. Până la colinde și la bucuria Crăciunului, însă, Biserica ne cheamă să parcurgem cele 40 de zile ale postului, un timp în care să facem mai mult loc rugăciunii și grijii față de cei din jur. Anul acesta, sâmbătă, 14 noiembrie, este Lăsatul secului, iar duminică începe Postul Crăciunului.

Tot pe 14 noiembrie îl prăznuim pe Sfântul Apostol Filip, motiv pentru care Postul Nașterii Domnului mai este numit și Postul Sfântului Filip. În vechiul calendar popular întâlnim însă, în preajma aceleiași zile, o denumire care poate stârni curiozitatea: „Filipii de Toamnă”. Cine erau acești „Filipi”, de ce îi legau oamenii de teama de lupi și cum au ajuns obiceiurile păstrate în gospodării să se întâlnească, în calendar, cu ziua unui Apostol? Haideți să le descoperim povestea în rândurile de mai jos!

Sfântul Filip și începutul postului

Reținem încă de la început, sau ne amintim – mai bine spus – că Sfântul Apostol Filip este unul dintre cei doisprezece ucenici ai Mântuitorului. Evanghelia după Ioan ne spune că Hristos l-a chemat cu două cuvinte simple, „Urmează-Mi!”, iar Filip, bucuros că L-a întâlnit pe Cel așteptat de proroci, s-a dus la Natanael să-i dea vestea. Când acesta s-a arătat neîncrezător, Filip nu a încercat să-l convingă printr-o explicație lungă, ci i-a spus: „Vino și vezi!” (Ioan 1, 43-46).

Biserica îl pomenește pe Sfântul Apostol Filip în fiecare an la 14 noiembrie, cu o zi înaintea începerii obișnuite a Postului Nașterii Domnului. Această apropiere a dat naștere numelui de Postul Sfântului Filip: postul începe după ziua sa de prăznuire, fără ca aceasta să însemne că Apostolul ar fi instituit el însuși rânduiala celor 40 de zile. În 2026, data de 14 noiembrie cade sâmbăta, așa încât în această seară lăsăm sec, iar de duminică, 15 noiembrie, începem pregătirea pentru Crăciun.

Potrivit liturgistului Badea Cireșanu, din punct de vedere etimologic, sintagma „lăsatul secului” s-ar fi format printr-o aglutinare (un procedeu de formare a cuvintelor prin lipirea strânsă a unei particule sau a unul cuvânt de alt cuvânt), de la expresia „lăsatul seculului”, a secolului sau a timpului acestuia lumesc, cu toate ale sale, așa cum este el definit de Sfântul Apostolul Ioan: „Tot ce este de la lume, aceasta este: pofta trupului si pofta ochilor și trufia vietii” (I Ioan 2, 16).

Cine erau „Filipii” din calendarul satului?

Pentru oamenii de altădată, luna noiembrie aducea și o grijă foarte concretă. Vremea se răcea, iar în gospodăriile în care creșterea oilor și a vitelor asigura hrana familiei, primejdia atacurilor lupilor era luată în serios. În jurul acestei temeri s-au păstrat numeroase credințe și obiceiuri populare, iar zilele în care oamenii sperau să-și ferească animalele de pagubă au primit, în unele regiuni, numele de „Filipii de Toamnă”.

Spre deosebire de sărbătoarea Sfântului Apostol Filip, care are o zi precisă în calendarul Bisericii, numărul și așezarea zilelor numite Filipii variau de la o zonă la alta. Unele culegeri etnografice le plasează între 14 și 21 noiembrie, în timp ce alte mărturii vorbesc despre trei, șase ori mai multe zile ținute de fiecare gospodărie. Se spunea chiar că o tânără nevastă „moștenea” zilele respectate în familia soțului sau le adăuga pe cele ținute în casa părinților ei. Obiceiurile consemnate de etnografi ne arată cât de mult încercau oamenii să țină primejdia departe de casă. În unele locuri, femeile evitau să coasă sau să toarcă în aceste zile; în altele, se lipea cu lut gura sobei, din credința că astfel va rămâne închisă și „gura lupului”. Astăzi, asemenea gesturi ni se pot părea neobișnuite, dar ele spun ceva despre viața unor familii pentru care pierderea câtorva animale putea însemna o iarnă foarte grea. Le putem citi ca mărturii ale calendarului popular, fără să le confundăm cu rânduielile de rugăciune și post ale Bisericii.

Ce legătură au, așadar, cu Lăsatul secului?

Legătura este, înainte de toate, una de nume și de apropiere în calendar. Ziua Sfântului Apostol Filip, Lăsatul secului și începutul perioadei numite în multe locuri Filipii de Toamnă se întâlnesc în jurul datei de 14 noiembrie. În viața satului, calendarul bisericesc și cel al obiceiurilor populare erau trăite de aceiași oameni, în aceeași gospodărie; de aceea, amintirile despre masa dinaintea postului, grija pentru animale și sărbătoarea Apostolului au ajuns să fie povestite împreună. Aceasta nu înseamnă că „Filipii” din credințele despre lupi sunt mai mulți apostoli ai Bisericii sau că interdicțiile populare țin de învățătura creștină despre post. Sfântul Filip este Apostolul lui Hristos, prăznuit la 14 noiembrie; „Filipii de Toamnă” aparțin tradiției populare, cu forme și explicații diferite de la o regiune la alta. Distincția ne ajută să înțelegem și evlavia oamenilor, și lumea în care au trăit, fără să punem pe seama Bisericii obiceiuri pe care ea nu le-a rânduit.

Dincolo de obiceiurile care însoțeau lăsatul secului, reținem din purtarea oamenilor de altădată simplitatea și gândul că postul înseamnă mai mult decât schimbarea bucatelor de pe masă. Rugăciunea, înfrânarea și faptele bune făceau parte împreună din pregătirea pentru Nașterea Domnului, iar acest înțeles merită păstrat, fără îndoială, până astăzi, fără a-și pierde în vreun fel validitatea ori valabilitatea. În zilele de post care ne stau înainte, să-I pregătim lui Hristos loc în inima noastră prin rugăciune, dar și prin grija față de cel singur, prin ajutorul oferit celui aflat în nevoie și prin pasul făcut către omul cu care am amânat împăcarea. Fiul lui Dumnezeu vine în lume din iubire pentru oameni; să-L întâmpinăm, așadar, iubindu-i pe cei pe care El ni i-a așezat aproape. Așa va crește în noi bucuria Crăciunului și doar așa o vom putea împărtăși, cu adevărat, și celorlalți!

În această perioadă specială aducem în atenția dumneavoastră cea mai frumoasă colecție din on-line a icoanelor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la cele mai bune prețuri – icoane potrivite atât ca dar și încununare a unui moment deosebit din viața celor apropiați, dar și dacă doriți, pur și simplu, să vă îmbogățiți colțul de rugăciune. Click pe linkurile aflate sub icoanele de mai jos pentru detalii și comenzi:

Icoana din argint – Mantuitorul Pantocrator 15×19 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-din-argint/20483-icoana-din-argint-mantuitorul-pantocrator-15×19-cm.html
Icoana iconostas metal 52×60 cm Nimfios – Mantuitorul cu spini / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoana-metal-in-rama/17619-icoana-iconostas-metal-52×60-cm-nimfios-mantuitorul-cu-spini.html
Icoana imbracata in Vesmant – Mantuitorul din Kazani / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-imbracate-in-vesmant/552-icoana-imbracata-in-vesmant-mantuitorul-din-kazani.html
Icoana in rama – Mantuitorul cu Spini 40×50 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoana-metal-in-rama/54-icoana-in-rama-mantuitorul-cu-spini-40×50-cm.html
Icoana argintata – Mantuitorul Pantocaror 14×17 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-din-sfantul-munte-athos/21266-icoana-argintata-mantuitorul-pantocaror-14×17-cm.html
Icoana argintata – Mantuitorul Pantocaror 20×25 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-din-sfantul-munte-athos/21265-icoana-argintata-mantuitorul-pantocaror-20×25-cm.html
Icoana argintata – Mantuitorul Pantocrator 11×12 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-pe-lemn-xm/11267-icoana-argintata-mantuitorul-pantocrator-11×12-cm.html
Icoana argintata – Mantuitorul pe tron 34×42 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-in-rama-k1100-34×42-cm/14964-icoana-argintata-mantuitorul-pe-tron-34×42-cm.html
Triptic din argint – Mantuitorul Pantocrator 44×34 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/triptic-din-argint/20228-triptic-din-argint-mantuitorul-pantocrator-44×34-cm.html
Icoana argintata – Mantuitorul pe tron 25×30 cm / Click aici pentru detalii și comenzi: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-in-rama-k1101-25×30-cm/14923-icoana-argintata-mantuitorul-pe-tron-25×30-cm-k1101-402.html

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.