„Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdu!”… Cunoașteți aceste cuvinte, nu-i așa? Sunt vorbe cu un caracter profund duhovnicesc, sunt cuvinte care vin să ne dea o lecție magistrală pentru urcușul nostru, al tuturor, pe calea către Rai. Sunt cuvintele primite de la Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos de unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai Ortodoxiei – Sfântul Cuvios Siluan Athonitul. „Când îmi țin mintea în iad, sufletul meu e în pace. Când, dimpotrivă, îmi las mintea să iasă din foc, gândurile care nu-i plac lui Dumnezeu se fac din nou puternice”, spunea Sfântul Siluan, oferind o lecție despre faptul că noi nu ne putem vindeca de păcatele noastre prin nevoinţa proprie, ci numai cu ajutorul harului lui Dumnezeu.
Învățătura Sfântului Siluan a avut și are în continuare, fără niciun dubiu, un impact profund asupra teologiei ortodoxe. Cu toate acestea, deși mulți au citit și cunosc învățăturile Sfântului Siluan, mai ales pe cele legate de rugăciunea inimii, pocăință sau lucrarea smereniei – hrană cerească și bucurie a sufletului – puțini cunosc detalii amănunțite din viața Cuviosului, printre care și motivul pentru care este considerat ocrotitorul morarilor din întreaga lume ortodoxă. Detalii, în rândurile de mai jos!
Sfântul dintr-o familie simplă, de țărani
Sfântul Siluan Athonitul, pe numele de mirean Simeon Ivanovici Antonov, s-a născut în anul 1866, într-o familie simplă de țărani ruși, cu cinci băieți și două fete. Tatăl său, om credincios și blând, l-a influențat decisiv în viața sa duhovnicească. De la vârsta de patru ani, Simeon și-a dorit să-L găsească pe Dumnezeu. Inspirat de viața Sfântului Ioan Zăvorâtul, a înțeles că „dacă există Sfinți, înseamnă că Dumnezeu e cu noi și n-am nevoie să străbat tot pământul să-L găsesc”, după cum el însuși mărturisea.
La 19 ani, Simeon a experimentat o profundă transformare interioară și a simțit chemarea către monahism. Tatăl său, însă, l-a îndemnat să-și încheie serviciul militar înainte de a intra în mănăstire. Timp de trei luni, Simeon a trăit într-o stare de Har, însă ulterior, ispitele tinereții și viața lumească l-au îndepărtat de drumul către monahism. Totuși, o experiență mistică în care a auzit vocea blândă a Maicii Domnului l-a trezit din această stare. După această chemare, Simeon a început să se căiască pentru păcatele sale și a ales să devină monah. În timpul serviciului militar, s-a remarcat prin conștiinciozitate și purtare exemplară și, la scurt timp după încheierea armatei, a plecat la Muntele Athos, unde a intrat în Mănăstirea Sfântului Pantelimon.
Într-o seară, în timp ce se ruga în fața icoanei Maicii Domnului, a primit darul rugăciunii inimii însă, cu toate acestea, s-a confrunta cu mari ispite și chiar cu chinuri demonice. După luni de suferință interioară, într-o seară, în timpul rugăciunii, a avut o viziune a Mântuitorului Hristos, care i-a umplut întreaga ființă de Harul Duhului Sfânt.
Această experiență nu l-a ferit, însă, de alte încercări spirituale. Timp de 15 ani, Sfântul Siluan s-a luptat cu simțământul și frica de a nu fi abandonat de harul lui Dumnezeu. Într-o noapte, Domnul i-a vorbit din nou, învățându-l să păstreze mintea în smerenie și să nu deznădăjduiască. Această lecție l-a ghidat pe parcursul vieții sale, arătându-i că rădăcina păcatului este mândria și că smerenia este cheia păstrării dumnezeiescului har.
În ultimii 15 ani de viață, Sfântul Siluan a trăit într-o stare de har continuu, rugându-se neîncetat pentru întreaga omenire. Dragostea sa profundă pentru „întregul Adam” – întreaga umanitate – l-a motivat să-și aștearnă în scris experiențele duhovnicești, care mai târziu au fost publicate de ucenicul său, Arhimandritul Sofronie Saharov. Sfântul Siluan a trecut la Domnul în anul 1938, lăsând în urma sa, ca moștenire, o întreagă învățătură despre iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu și despre puterea rugăciunii și smereniei în fața suferințelor acestei lumi.
Sfântul Siluan Athonitul, ocrotitorul morarilor
Așa cum am spus la începutul articolului, puțini sunt cei care știu de ce Sfântul Siluan Athonitul este considerat ocrotitorul morarilor. Noi am aflat răspunsul și vi-l spunem și dumneavoastră, în continuare. Răsfoind viața Cuviosului, am aflat că, după ce a ajuns în Sfântul Munte în anul 1892 și s-a închinoviat în Lavra Sfântului Pantelimon, prima ascultare pe care a împlinit-o a fost cea de morar. Moara se afla la nord de mănăstire, pe valea unui râu, și funcționa cu ajutorul unei roți metalice mari, acționată de forța apei.
Pentru cei care nu știu, principiul de funcționare al unei astfel de mori este unul simplu: apa este direcționată către o roată mare, cu pale, care este montată pe un ax. Când apa curgătoare lovește palele roții, aceasta se rotește, iar mișcarea de rotație este transmisă printr-un sistem de roți dințate și curele către piatra de moară. Piatra de moară, la rândul ei, este alcătuită dintr-o piatră fixă și una mobilă, care se rotește și macină boabele de cereale turnate între ele, transformându-le în făină. După ce a trecut prin roată, apa este evacuată înapoi în râu sau în alt curs de apă. Un principiu simplu, folosit timp de secole pentru măcinarea cerealelor… chiar și în Grădina Maicii Domnului.
Despre ascultarea pe care Sfântul Siluan a îndeplinit-o fără vreo urmă de cârtire la moara de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon a povestit ucenicul său, părintele Sofronie Saharov, în cunoscutul volum intitulat Cuviosul Siluan Athonitul: „Numărul fraţilor atinsese aproape două mii, iar oaspeţi şi închinători veneau cu sutele din Rusia şi adeseori rămâneau timp îndelungat în marile arhondarice ale Mănăstirii. Astfel încât munca la moară nu era una neînsemnată. Şi iată, fratele Simeon, în ciuda unui somn atât de scurt, a unei cât se poate de aspre înfrânări la mâncare, a unei neîntrerupte şi fierbinţi rugăciuni, a multului şi adâncului plâns, uneori până la deznădejde, îşi împlinea conştiincios greaua trudă, unde zilnic trebuia să mânuiască şi să care mulţime de saci mari cu făină”.
În slujbele închinate Sfântului Siluan Athonitul, asumarea acestei misiuni de morar este subliniată ca un exemplu de ascultare deosebită față de Dumnezeu și față de semeni. Spre exemplu, în stihirile samoglasnice, glasul al IV-lea, se menționează: „ca un credincios iconom al harului Său, la moară fraţilor tăi slujeai, unde te-ai şi învrednicit de cea negrăită a lui Hristos arătarea, a Pâinii Vieţii”, iarcântarea a VI-a din Canonul Sfântului Siluan Athonitul spune: „Iată, Hristos, Pâinea cea preacinstită, la moară ţie, Cuvioase, S-a arătat, de cunoştinţa lui Dumnezeu cu totul pre tine umplând negrăit, întru Duhul cel Sfânt”.
Aflată ani la rând în ruină, moara în care s-a nevoit Sfântul Siluan Athonitul a fost restaurată şi sfinţită acum cinci ani, pe 24 septembrie, în ziua pomenirii sale. Au fost amenajate o chilie, un paraclis dedicat Sfântului și un mic muzeu, astfel încât pelerinii care vizitează acest loc pot afla mai multe despre condițiile în care s-a nevoit Cuviosul Siluan, despre cum funcționa moara și alte aspecte legate de viața sa ascetică.
Sigur că acest detaliu din viața Sfântului Siluan este unul care trezește curiozitatea multora dintre noi, însă adevărata importanță a vieții și a învățăturilor Sfântului nu se limitează la aspectele exterioare ale activităților sale ascetice, ci se află în adâncimea trăirilor sale duhovnicești și a legăturii sale adânci cu Dumnezeu. Tradusă integral sau parțial în aproape 20 de limbi, printre care araba, suedeza, japoneza și coreeana, cartea despre viața și învățăturile Sfântului Siluan a ajuns să fie citită nu doar de credincioși ortodocși, ci și de catolici, protestanți și anglicani, depășind chiar barierele confesionale. Iar dacă alții recunosc valoarea și relevanța învățăturilor sale, oare n-ar fi mai mult decât potrivit să ne apropiem și noi de ele? Și astfel, zi după zi, pagină cu pagină, vom deveni tot mai bogați duhovnicește. Sfinte Cuvioase Părinte Siluan, ajută-ne pe noi cu rugăciunile tale să trăim în dragoste şi în frică de Dumnezeu!
Aducem în atenția dumneavoastră, cu acest prilej, trei icoane ale Sfântului Siluan Athonitul, dar și Mineiul pe septembrie, în care puteți descoperi multe alte povești impresionante ale sfinților pe care îi cinstim de-a lungul anului, alături de câteva cărți de rugăciune – felinare pe drumul nostru către Grădina Raiului. Click pe linkurile aflate sub fotografiile de mai jos pentru detalii și comenzi!
Sursa foto: www.orthochristian.com
