„Noaptea Sânzienelor este una plină de magii inexplicabile. Este acea noapte din an când orice dorință se poate îndeplini, căci cerurile sunt deschise, iar Sânzienele se adună în dans”. Așa își începea un site de știri destul de cunoscut, zilele trecute, materialul dedicat zilei de 24 iunie. Plin, în continuare, desigur, de termeni ezoterici, tehnici și procedee de ordin metafizic, accesibile doar celor inițiați. De ce? Pentru că asta (se) vinde. Să nu ne mai întrebăm, apoi, de ce mii de turiști străini ajung în România dornici de experiențe spirituale inedite prin case sau castele bântuite, unde li se aduc în atenție veșnicele legende „nemuritoare”, în locul… nemuririi.
Căci, sintetizând, tot despre legende „nemuritoare” versus nemurire este vorba și în ziua de 24 iunie, când calendarul din perete ne amintește nu de magie și inițiere în această practică din ce în ce mai cunoscută, ci despre o altfel de „inițiere”: Botezul – act de debut al slujirii publice a Mântuitorului, săvârșit de către cel născut în această zi cu totul deosebită: Sfântul Ioan Botezătorul.
Cu siguranță, dacă am face un sondaj, mai mult de 50% dintre cei abordați ar ști că, în această zi vorbim doar despre Sânziene, datorită superstițiilor și obiceiurilor mistice care circulă în legătură cu ele. În mitologia poporului nostru se spune că, Sânzienele sunt un soi de zâne bune din categoria ielelor, dar care, în momentul în care nu le este respectată sărbătoarea, devin făpturi rele care aduc ghinion și necaz în viețile celor care nu le-au „cinstit”. Cea mai cunoscută dintre ele este Ileana Cosânzeana, personaj principal al creațiilor folclorice și al basmelor pe care cu siguranță le cunoaștem fiecare dintre noi și, de aceea, nu are sens să insistăm asupra acestui subiect.
Ceea ce dorim să subliniem este că, în privința etimologiei acestui termen – Sânziene – s-au conturat două opinii ale lingviștilor, unii susținând că el provine din alăturarea cuvintelor „Sancta” și „Diana”, ca o suprapunere a cultului roman închinat acestei zeițe peste o altă sărbătoare dacică, iar alții afirmând că numele de „Sânziene” nu este decât o simplă traducere a numelui latinesc al zilei de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul: „Sanctus dies Johannis”, adică „Sfânta zi a lui Ioan”. Această etimologie este susținută de mai mulți filologi și lingviști, printre care se numără și autorii Dicționarul Limbii Române (DLR), numit și Dicționarul Tezaur al Limbii Române, cea mai importantă operă lexicografică a limbii române, elaborată sub egida Academiei Române.
Dincolo de perspectiva lingvistică, legătura dintre Sânziene și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul nu este una întâmplătoare nici la nivel temporal. Conform unor cercetători, așezarea acestei sărbători creștine în ziua de 24 iunie s-a realizat, așa cum știm că s-a întâmplat în mai multe cazuri în timpul creștinării Daciei, pentru a înlocui unele sărbători păgâne cu caracter agricol, care aveau loc an de an în zilele de 22 și 23 iunie, în perioada solstițiului de vară. De aceea – consideră ei – pentru că Sfântul Ioan Botezătorul era un proroc al Vechiului Testament, care vestea venirea lui Hristos pe pământ, plasarea sărbătorii nașterii sale imediat după solstițiul de vară nu a fost la întâmplare, căci din acest moment ziua începe să scadă, iar noaptea să crească – asemenea mărturisirii făcută de însuși Sfântul Ioan Botezătorul, conform Evangheliei după Ioan, capitolul 3, versetul 30: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez”, referindu-se, astfel, la Mântuitorul.
Alți specialiști susțin că ziua de 24 iunie a fost fixată în concordanță cu faptele descrise în Sfânta Scriptură, conform cărora zămislirea Sfântului Ioan a avut loc după momentul în care tatăl său, preotul Zaharia, se afla la templu și slujea în Altar – ritual unic în timpul unui an: în ziua a zecea a lunii a șaptea, adică, după calendariul iudaic, luna septembrie. Având în vedere acest detaliu, Sfinţii Părinţi au rânduit ca zămislirea Sfântului Ioan să fie prăznuită pe 23 septembrie, iar naşterea sa după nouă luni: pe 24 iunie.
Desigur, poate că ne este greu să reținem atâtea detalii de ordin istoric și lingvistic. De aceea, considerăm că important este să reținem esențialul acestei zile. În primul rând, că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia şi a Elisabetei. Naşterea sa a avut loc cu şase luni înaintea naşterii Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, fiind vestită mamei sale de către însuși Arhanghelul Gavriil. Apoi, că misiunea sa a fost una specială: să vestească venirea lui Hristos și să-i boteze în râul Iordan pe cei care se pocăiau, așa cum a procedat cu Însuși Fiul lui Dumnezeu. Nu în cele din urmă, esențial să reținem este că, pentru „critica” adusă nelegiuirii lui Irod, care și-a alungat soția lui legitimă și s-a căsătorit cu Irodiada, soția fratelui său, împotriva legii, Sfântul Ioan a plătit cu viața. În cadrul unei petreceri, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața tatălui său vitreg și, la îndemnul mamei sale, a cerut ca răsplată capul Sfântului Ioan Botezătorul pe o tipsie, iar Irod a încuviințat și aprobat dorința acesteia. După ce capul i-a fost tăiat, trupul Sfântului Ioan a fost dus în orașul Samaria, unde a fost îngropat.
Pentru că a pregătit calea Domnului, pentru faptele sale și pentru moartea sa mucenicească, Biserica noastră i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: zămislirea – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a doua aflare a capului – 24 februarie; a treia aflare a capului – 25 mai. Fiecare dintre aceste zile trebuie să fie pentru noi o carte deschisă, în care citim nu doar file despre istoria mântuirii, ci și adevărate îndemne la pocăință, smerenie, mărturisire și la apărarea dreptei credințe prin fapte vrednice de laudă. Și nu suntem singuri în această luptă: îi avem ajutor pe prietenii noștri, sfinții, cei care au la rândul lor un Prieten fără de care nimeni și nimic nu ar avea sens în această lume: pe Hristos cel Viu, Fiul lui Dumnezeu.
Recomandările BIZANTICONS.ro:
- Icoană cu fond aurit – Sfântul Prooroc Ioan Botezatorul 20×26 cm: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-argintate-pe-lemn-tm/11660-icoana-cu-fond-aurit-sfantul-prooroc-ioan-botezatorul-20×26-cm-tm-50-460.html
- Icoană pictată în relief – Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul 19x25cm: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-sculpate-si-pictate-manual-bg/15643-icoana-pictata-in-relief-sfantul-prooroc-ioan-botezatorul-19x25cm-bg-70.html
- 25 de Acatiste ale Sfântului Ioan Botezatorul, la doar 10 RON: https://www.bizanticons.ro/ro/acatiste/1746-acatistul-sf-ioan-botezatorul.html
- Triptic lemn Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul 13×7,3 cm: https://www.bizanticons.ro/ro/triptic-lemn-d181/15312-triptic-lemn-sfantul-prooroc-ioan-botezatorul-13×73-cm.html
- Icoana pe lemn – fond auriu Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul 19,5×26,5cm: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-bizantine-aurite/11081-icoana-pe-lemn-fond-auriu-sfantul-prooroc-ioan-botezatorul-195x265cm.html
- Icoană Chivot lemn – Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul 18×24 cm: https://www.bizanticons.ro/ro/icoane-chivot/14362-icoana-chivot-lemn-sfantul-prooroc-ioan-botezatorul-18×24-cm.html
- Colecția completă Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, aici: https://www.bizanticons.ro/ro/cautare?search_query=botezatorul
Vă stăm la dispoziție pentru detalii și comenzi la 0374 703 030, pe comenzi@bizanticons.ro sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram:
