Ce este „mana” care izvorăște din moaștele Sfântului Nicolae?

Ocrotitor al copiilor, marinarilor, pescarilor, avocaților, farmaciştilor și al fetelor care urmează să se căsătorească. Ierarh și Arhiepiscop, cărturar și teolog de excepție, dar și om milostiv, aproape de cei sărmani și în nevoie în fiecare clipă a vieții sale și… chiar și după trecerea sa la Domnul. Căci, știm cu toții că Sfântul Nicolae, prăznuit de Biserica noastră Ortodoxă în fiecare an pe 6 decembrie, este Sfântul bun și milostiv care ascultă rugăciunile noastre, dar mai ales ale pruncilor noștri și le bucură acest început de decembrie cu darurile sale.

Cine a fost Sfântul Nicolae, Arhiepiscopul de Mira Lichiei? Sfântul Nicolae s-a născut în anul 270 în Patara (Turcia de astăzi) din părinți credincioși, apropiați de biserică și bogați, fiind singurul fiu al acestora. Tradiția ne spune că a supt doar din sânul drept al maicii sale, miercurea şi vinerea ţinând post şi sugând doar o dată pe zi. Încă din copilărie s-a dovedit a fi harnic la învățătură și i-a plăcut să cerceteze Sfintele Scripturi și scrierile bisericești, îndemnat fiind și de unchiul său, care era episcop. A rămas orfan de ambii părinți de timpuriu și, paradoxal, în loc să păstreze averea pentru a-și asigura un venit sigur până la vârsta maturității, i-a adunat în fața casei sale săracii din localitatea sa și le-a dăruit toate bogățiile moștenite, respectând întocmai cuvintele Mântuitorului: „Vinde toate câte ai și împarte la săraci și vei avea comoară în ceruri” (Luca 18, 22).

Dorind să vadă locurile în care a umblat Mântuitorul, s-a îndreptat spre Țara Sfântă, întărindu-se astfel și mai mult în dreapta credință, iar de aici a plecat în alte pelerinaje în Egipt și Palestina. Hotărându-se să se retragă în pustie spre o mai multă și atentă osteneală în rugăciune și asceză, Domnul i-a poruncit, prin vedenie, să nu facă aceasta, ci să se întoarcă în patria sa. Ajungând în mănăstirea din Lichia, zidită de unchiul său, sfântul și-a ales o chilie mică și acolo se nevoia zi și noapte. Într-o zi, pe când se afla la rugăciune, a auzit un glas de sus: „Nicolae, să intri în nevoința poporului, dacă dorești să fii de Mine încununat”. Atunci, Sfântul Nicolae a cunoscut voia lui Dumnezeu, ca, lăsând liniștea, să meargă să slujească la mântuirea omenilor. S-a dus, deci, în Mira, o altă cetate a Lichiei, iar după ce arhiereul acestui loc a trecut la Domnul, unul dintre episcopi a avut o vedenie: Dumnezeu i-a cerut să îl pună pe Sfântul Nicolae în scaunul arhieresc, lucru care s-a și întâmplat.

Pentru că propovăduia Sfintele Scripturi și convertea din ce în ce mai mulți oameni la dreapta credință, a fost întemnițat alături de alți bărbați din cetate. A fost eliberat imediat după urcarea pe tron a Sfântului Împărat Constantin cel Mare și a trecut la Domnul pe 6 decembrie, însă nu cunoaștem cu exactitate anul în care s-a întâmplat aceasta, ci perioada: între anii 342 și 352.

În urmă cu câțiva ani, oamenii de știință ruși au reconstruit chipul Sfântului Nicolae după moaștele sale. Pentru acest studiu a fost nevoie ca mormântul Sfântului, aflat în frumoasa catedrală din Bari, să fie deschis. Astfel, conform raportului întocmit în urma cercetărilor, Arhiepiscopul de Mira Lichiei nu a consumat carne, ci cu precădere mâncăruri și alimente vegetale. „După construcția craniului și după schelet, Sfântul Nicolae aparținea tipului mediteranean caucazian, cu o statura medie și un ten inchis. Acesta avea o frunte înaltă, un nas acvilin, pomeți și o bărbie proeminente, o osătură de duritate medie”, concluzionat unul dintre cercetători.

Un alt lucru mai puțin cunoscut publicului larg este și acela că, în luna mai, când prăznuim mutarea în Bari a moaștelor Sfântului Nicolae, în urma procesiunii solemne organizată cu prilejul acestui eveniment, din tava aflată sub racla care adăpostește sfintele sale moaște se extrage acea „mană”, așa cum o numesc creștinii, un lichid incolor care izvorăşte din moaștele sfântului. Acesta se înmulțește cu apă, se pune în sticluțe mici și se oferă pelerinilor care ajung aici pe parcursul întregului an.

Desigur, atât cercetările oamenilor de știință, cât și această „mană” îzvorâtă din moaștele Sfântului Nicolae nu vin să „confirme”, dacă putem spune așa, credința și evlavia pe care creștinii o au dintotdeauna la Arhiepiscopul de Mira Lichiei. Am evidențiat aceste detalii spre a arăta că moaștele nu sunt simple oase, așa cum le numesc unii, ci poartă în ele Harul Sfântului Duh care i-a călăuzit pe sfinți pe întregul parcurs al vieții lor. Sfântul Nicolae Cabasila, mare teolog și mistic bizantin, spunea că, „Dacă Hristos într-adevăr se poate vedea şi pipăi undeva în lumea aceasta în carne şi oase, apoi aceasta se poate în sfintele moaşte”.

Astfel, să ne închinăm și noi „în Duh și în Adevăr” Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul de Mira Lichiei și să-i înălțăm un gând de rugăciune pentru sănătatea și împlinirea dorințelor noastre și ale celor cunoscuți, având nădejdea că el nu va fi indiferent, ci va pune cuvânt bun către Mântuitorul, ca unul care este „casnic” și apropiat prieten al Său.

Și în acest an am creat pentru dumneavoastră o colecție volume dedicate Sfântului Nicolae, dar și o selecție impresionantă de icoane cu Arhiepiscopul de Mira Lichiei. Abia așteptăm să le descoperiți! Alegeți-o pe cea potrivită, care să încununeze colțul dumneavoastră de rugăciune, iar în momentele de încercare să ne plecăm genunchii înaintea ei, având nădejdea în purtarea de grijă a Sfântului Nicolae! Click pe linkuri pentru detalii și comenzi:

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.