O știm cu toții de ani buni, am chemat-o în rugăciune atunci când viața nu ne-a scos numai lucruri, vești și oameni buni în cale și, mulți dintre noi, am vizitat-o acasă, în capitala Moldovei, la Iași. Pentru că Sfânta Cuvioasă Parascheva este una dintre cele mai populare sfinte ale Ortodoxiei, în general, şi, mai ales, ale Ortodoxiei de pe pământ românesc. Mirosul de busuioc și crizanteme care înveșmântează cetatea Moldovei la început de octombrie și pelerinii care vin să o viziteze chiar de ziua ei, străbătând sute și mii de kilometri, vin să dea mărturie despre credinţa, evlavia și mijlocirea necondiționată pe care Sfânta noastră Maică Parascheva o are înaintea Tronului Ceresc.
Însă, de această dată, nu ea este subiectul nostru, ci o altă Sfântă, cu același frumos nume ca și cel al Ocrotitoarei Moldovei, pe care Biserica noastră o prăznuiește an de an, în ziua de 26 iulie. Este vorba despre Sfânta Muceniță Paraschevi din Roma, căreia mulți dintre creștini i se închină și o roagă să îi acopere cu milostivirea ei la vreme de boală. Pentru că în Ceruri, sfințenia nu are nici limite, nici încadrări pe bază de nume și loc de naștere. Sfinții au fost și vor fi în veci casnicii lui Hristos și mijlocitorii celor care sunt pe drumul sinuos către porțile Raiului.
Cine a fost Sfânta Paraschevi?
Sfânta Muceniță Paraschevi s-a născut în timpul împăratului Adrian (117-138) într-o localitate aflată la granițele vechii Rome, din părinți creștini pe nume Agaton și Politia. Deși mergeau la Biserică și împlineau cuvântul Domnului, marea lor mâhnire era faptul că Dumnezeu nu-i binecuvântase cu un copil, rugându-se zi și noapte pentru împlinirea acestei dorințe. Pentru că nicio rugă curată nu este trecută cu vederea, Domnul le-a dăruit o fiică, născută într-o zi de vineri, motiv pentru care au numit-o Paraschevi, deoarece în limba greacă la „vineri” se spune „paraschevi”. Crescând, a primit o educaţie aleasă, fiind instruită în filosofia și retorica vremii, dar și în tainele creștinismului.
După moartea părinților, Sfânta Paraschevi și-a împărțit averea săracilor și, pentru că începuse deja să împărtășeazcă mesajul evangheliei și apropiaților, aducându-i la Sfântul Botez, a atras invidia iudeilor, care au pârât-o împăratului de atunci, Antonin Piul. Chemând-o la el și văzându-i priceperea şi frumuseţea împăratul s-a mirat şi i-a zis: „Dacă te vei pleca mie şi vei aduce jertfă dumnezeilor noştri, te voi face moştenitoare a multe daruri, iar dacă nu te vei pleca, la multe chinuri te voi da”. Sfânta, însă, i-a răspuns: „Să nu-mi fie mie a mă lepăda de numele lui Hristos, Dumnezeul meu. Iar zeii, care n-au făcut cerul şi pământul, să piară”. Drept consecință, aprinzându-se de mânie, Antonin a poruncit să i se pună un coif înroșit în cap, apoi să fie aruncată într-un cazan cu smoală şi untdelemn în clocot. Continuând, apoi, să propovăduiască cuvântul Domnului, a ajuns în cetatea Tempi din Grecia, unde dregătorul, aflând de prezența ei, a îndemnat-o din nou să se lepede de credință, supunând-o la chinuri groaznice. În cele din urmă, i-a tăiat capul cu sabia, iar sufletul ei s-a înălţat la veşnicele lăcaşuri, în anul 140.
Paraschevi, Sfânta care vindecă bolile de ochi
Pentru că mucenicia este un act de curaj și asumare profundă a credinței, tradiția a păstrat un detaliu interesant legat de primele episoade de încercare la care a fost supusă Sfânta Muceniță Paraschevi. Se spune, deci, că atunci când împăratul Antonin Piul a poruncit ca ea să fie aruncată în cazanul cu smoală, vâzând că trupul și chipul sfintei nu reacționează în niciun fel la greaua durere, s-a apropiat să probeze intensitatea focului, însă acesta l-a orbit pe loc. Realizând că Hristos îi este aproape sfintei în această suferință, a început să strige: „Fie-ți milă de mine, slujitoare a adevăratului Dumnezeu și redă-mi lumina ochilor și voi crede în Dumnezeul pe care îl propovăduiești”. În urma rugăciunii sfintei, se spune că el nu și-a redobândit doar vederea, ci a primit și lumina credinței, fiind botezat alături de dregători și de toți cei care îi erau aproape.
În baza acestei minuni, creștinii au început să se roage Sfintei Mucenițe Parascheva Romana, considerând-o vindecătoare a orbirii și a bolilor de ochi. Din acest motiv, chiar și în unele icoane, sfânta este reprezentată ținând în mâini două globuri oculare. Până în zilele noastre, pelerinii care ajung pe Valea Tembi din Grecia, se închină la icoana şi la moaştele Sfintei Paraschevi adăpostite într-un frumos paraclis săpat în stâncă, iar apoi coboară și traversează un tunel îngust, ajungând în cele din urmă la izvorul sfintei, luând din apa curată și tămăduitoare. Unele părți din sfintele ei moaște se află și în țara noastră, la Mănăstirea Antim din București, precum și în alte biserici și mănăstiri.
Așadar, să o rugăm și noi pe Sfânta Paraschevi să mijlocească pentru iertarea păcatelor noastre, pentru vindecarea de toate bolile sufletești și trupești, pentru vederea lucrurilor și a faptelor bune din lumea care ne înconjoară şi pentru întărirea noastră în credinţa cea dreaptă. Cu prilejul prăznuirii sale, am adunat pentru dumneavoastră câteva icoane ale Sfintei Mucenițe Paraschevi, acatistul ei, dar și sinaxarul și câteva cărți de rugăciune. Click pe linkurile aflate sub fotografiile de mai jos pentru detalii și comenzi!
Foto: doxologia.ro
