Încă din cele mai vechi timpuri, Biserica a rânduit perioade de înfrânare, mai lungi sau mai scurte, pentru ca noi, creștinii, să ne desăvârșim, să ne „omorâm” voia trupului, să arătăm într-un mod văzut râvna noastră de a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu și cu îngerii, despre care știm nu au nevoie de hrană. Mulți Părinți și Scriitori ai Bisericii noastre au susținut, încă de la începuturile creștinismului, că „sămânța” și originea postului nu este una pământească. Nimic mai corect! Căci, dacă deschidem Sfânta Scriptură, vom vedea că el a fost rânduit încă din Rai, prin porunca pe care a dat-o Dumnezeu celor întâi zidiți care le interzicea să mănânce „din pomul cunoștinței binelui și a răului” (Facerea 2, 16-17).
Îl amintim, în acest sens, pe Sfântul Vasile cel Mare, care spunea: „Vino ca, umblând prin istorie, să cercetezi originea postului. Căci acesta nu este o invenție recentă, ci este de o vârstă cu omenirea însăși”. Tradiționala definiție a postului este limpede pentru toți: înțelegem prin el simpla abținere de la anumite mâncăruri și băuturi, ca primă treaptă, iar mai apoi, avansăm prin asceză, rugăciune, urmând să ajungem, în cele din urmă, ca sufletul nostru să „domine” asupra patimilor trupești prin smerenie, pocăinţă şi fapte bune.
Cu toate acestea, mulți dintre noi, consultând calendarul ortodox pe care îl avem acasă (pe site-ul nostru găsiți o gamă largă de calendare pe anul 2020 – clici aici pentru a comanda direct), am văzut că, în timpul posturilor, anumite zile sunt menționate cu „dezlegare la pește”, alături de un desen, în dreapta, care indică acest lucru. Evident, întrebarea care ni se naște în minte este pe deplin justificată: de ce, adică, putem mânca doar pește și/sau fructe de mare (care sunt tot carne, până la urmă), și nu alte alimente mult mai ușoare: lapte, brânză, ouă?
Explicația este una aparent simplă, dar cu profunde semnificații teologice și practice. Încă din primele veacuri, creștinii au folosit simbolul peștelui, pe de o parte ca un soi de rezumat al doctrinei, iar pe de altă parte, ca mărturisire a credinței. În timpul prigoanelor și persecuțiilor, când creștinii erau aspru torturați și schingiuiți din pricina faptului că Îl mărturiseau pe Fiul lui Dumnezeu, peștele era pentru ei un semn secret, care le oferea posibilitatea să se recunoască fără să se expună foarte mult pericolelor. Am menționat că era rezumat al doctrinei deoarece, pentru cei care nu știu, cuvântul grecesc care denumește termenul „pește” este ΙΧΘΥΣ (IHTIS). Iar dacă descompunem acest cuvânt pe litere, ce observăm? Că Iota (I) este prima literă de la Iēsous, adică „Iisus”, (X) – prima literă de la Hristos, care se traduce prin „uns”, Theta (Θ) – prima literă de la „Theou”, termenul grecesc pentru „Dumnezeu”, Ypsilon (Y) este prima litera a cuvântului „Yios”, grecescul pentru „Fiul”, iar Sigma (Σ) – prima literă de la cuvântul „Soter”, care înseamnă „Mântuitorul”. Așadar, literele cuvântului „pește” compun, „codat” – dacă putem spune așa – o adevărată mărturisire de credință: expresia „Iisus Hristos Teou Iios Sotir”, însemnând „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”.
Cum au ajuns ei să se hotărască asupra acestui simbol? Inspirându-se din episoadele descrise în Sfintele Evanghelii, unde Mântuitorul a săturat, prin minune, lângă Marea Galileii, cu doi pești, peste 5000 de persoane. Apoi, din îndemnurile Mântuitorului, care, adresându-se unor pescari, folosea această imagine atât de familiar lor, numindu-i deseori pe Apostolii Săi „pescari de oameni” (Matei 4, 19; Marcu 1, 17), iar Împărăția Cerurilor – cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. Simbolul peștelui poate fi observant până astăzi, scrijelit pe diverse obiecte, în picturi sau pe pereții catacombelor romane – cele care au servit pentru mult timp ca locuri de reuniune ale creștinilor – „paraclise subterane” în care ei se întâlneau noaptea, pe ascuns, pentru a săvârși Liturghia și multe alte rugăciuni, departe de pericolul persecuției.
Vedem, deci, că peştele are o semnificaţie teologică deosebită în cadrul creştinismului. Ținând cont de acest aspect, dezlegările la pește din timpul posturilor nu sunt sub nicio formă o încălcare cu bună-știință a înfrânării, ci zile de post cu mângâiere, în care asceza și rugăciunea se îmbină cu bucuria și mărturisirea prezenţei Fiului lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit (439-532), cartea care cuprinde rânduieli și indicații pentru toate slujbele bisericești din cele trei perioade liturgice ale anului Triodul (click aici pentru a comanda), Penticostarul (click aici pentru a comanda) și Octoihul (click aici pentru a comanda) – menționează aceste dezlegări la pește din timpul posturilor, valabile până astăzi, de Buna Vestire, la Duminica Floriilor, dar și în Postul Naşterii Domnului Hristos și în Postul Sfintilor Apostoli: „Sâmbetele şi duminicile mâncăm peşte, iar dacă se întâmplă să cadă un Sfânt marți sau joi și se întâmplă să fie un Sfânt cu Doxologie Mare, atunci mâncăm peşte. Iar dacă se va întâmpla pomenirea Sfântului al căruia este Hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemenea, facem dezlegare la untdelemn, vin şi peşte.”
Așadar, la vreme de post, bine este să nu rămânem doar pe cea dintâi treaptă, ci să „zburăm” și mai sus, ajutându-ne de cele două aripi, care ne sunt atât de la îndemână tuturor: rugăciunea și milostenia. Este suficient să ieșim din casă și vedem în jurul nostru oameni flămânzi, însetaţi, bolnavi. Să nu-i ignorăm! Nu avem nicio scuză! Biserica noastră a rânduit – după cum am văzut – dezlegări în timpul posturilor, pentru că nu urmărește respectarea literală sau formală a postului, ci mai degrabă ne îndeamnă să postim cumpătat, să avem parte de bucuria dezlegărilor în anumite zile, și mereu să ne gândim la aproapele, căci, nu-i așa – „nu mâncarea ne va pune pe noi dinaintea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 8, 8-13), ci „credinţa lucrătoare prin iubire”, cum spune Sfântul Apostol Pavel, care dă roade prin faptele cele bune și bineplăcute lui Dumnezeu.
Recomandările BIZANTICONS.ro:
- Anuar Liturgic și Tipiconal (click pe link pentru comandă): https://www.bizanticons.ro/ro/liturgica/1312-anuar-liturgic-si-tipiconal.html
- Colecția completă de calendare pe anul 2020: https://www.bizanticons.ro/ro/41-calendar-2020
- Acatistul și colecția completă de icoane cu Sfinții Apostoli Petru și Pavel: https://www.bizanticons.ro/ro/cautare?search_query=pavel
- Tradiție și înnoire în slujirea liturgică – Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula: https://www.bizanticons.ro/ro/liturgica/1313-traditie-si-innoire-in-slujba-liturgica.html
- Liturgica Generală – Pr. Prof. Dr. Ene Braniște: https://www.bizanticons.ro/ro/liturgica/1810-liturgica-generala-vol-2.html
Vă stăm la dispoziție pentru detalii și comenzi la 0374 703 030, pe comenzi@bizanticons.ro sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram:
- https://www.facebook.com/BizanticonsMagazinArticoleReligioase
- https://www.facebook.com/bizanticons.art
- https://www.instagram.com/bizanticons.art
Foto: MarcoWilliams / pixabay.com
