„Pentru a cunoaşte pe Dumnezeu nu e nevoie nici de bani, nici de averi, ci numai de smerenie”, spunea Sfântul Siluan Athonitul, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai Bisericii Ortodoxe din secolul al XX-lea. Într-adevăr, cei care ați citit câte ceva din învățăturile Sfântului Siluan, ați reținut, cu siguranță, că în multe rânduri sublinia acest aspect: smerenia era esențială în viața spirituală. Căci, fără smerenie, omul nu poate avea o relație autentică cu Dumnezeu, deoarece mândria și egoismul stau în calea harului dumnezeiesc. Smerenia, dimpotrivă, deschide inima către Dumnezeu și permite omului să primească harul și iubirea Sa.
Însă, să știți că termenii „bani” și „sfințenie” nu sunt întotdeauna contrari, iar acest lucru ni-l amintește, în cea de-a doua parte a lunii august, în ziua de 18, Sfântul Ioan de Rila. Cu siguranță, mulți dintre dumneavoastră știți că este cinstit ca ocrotitor al bulgarilor de pretutindeni și că este cel mai mare sfânt al acestui neam ortodox, unii poate v-ați și închinat la sfintele sale moaște în cadrul pelerinajelor la care ați participat, însă cu siguranță, puțini cunoașteți faptul că Sfântul Ioan de Rila este reprezentat pe o monedă și o bancnotă emise de Banca Națională a Bulgariei, arătând cum sfințenia poate fi „integrată” în viața cotidiană, dar și cum patrimoniul spiritual poate influența și modela cultura materială.
Primul pustnic bulgar
Sfântul Ioan de Rila a fost primul eremit bulgar. S-a născut în jurul anului 876 în satul Skrino, situat în actuala regiune a Bulgariei. Părinții săi erau oameni simpli, se ocupau cu munca pământului, iar Sfântul Ioan îi însoțea deseori pe câmp. Cu toate acestea, de tânăr, Ioan a fost atras de viața monahală și a căutat să trăiască o viață de ascetism și rugăciune. După ce a renunțat la bunurile lumești, Ioan a trăit ca pustnic în munții din apropierea Rilei, dedicându-se rugăciunii și vieții simple. A trăit în peșteri și în alte locuri izolate, dorind să fie cât mai departe de oameni și de agitația lumii și cât mai aproape de Hristos.
În jurul anului 900, viețuirea sa aleasă a început să atragă alți tot mai mulți ucenici și astfel a reușit să formeze o comunitate monahală. În mod firesc, comunitatea avea nevoie de un spațiu de rugăciune zilnică, de o organizare pe măsură și astfel a luat naștere Mănăstirea Rila, care a devenit rapid un centru important al vieții religioase și culturale din zonă. Mănăstirea a fost construită în apropierea locului unde Sfântul Ioan își trăia viața pustnicească și a devenit în scurtă vreme un loc de pelerinaj pentru mulți credincioși. De altfel, Sfântul Ioan a fost cinstit ca sfânt încă din viaţă şi istoria vieţii sale vorbeşte despre puterea pe care o avea asupra naturii: animalele sălbatice veneau la el şi păsările îi mâncau din palmă.
În perioada ocupației otomane, mănăstirea a jucat un rol crucial în păstrarea identității naționale și religioase a bulgarilor. A servit nu doar ca un centru religios, ci și ca un loc de educație și cultură. La scurt timp după trecerea la Domnul, sfintele sale moaște au fost transferate la Sofia în timpul domniei țarului Petru I (927-969), iar după ce, în 1183, regele maghiar Bela al III-lea a cucerit oraşul, luând sfintele moaște ca pradă de război, acestea au fost duse la Esztergom, capitala Ungariei de atunci, fiind readuse la Sofia în 1187. Astăzi, sfintele sale moaşte sunt în mănăstirea Rila, unde zeci de mii de credincioși i se închină în fiecare an, unii dintre ei participând la manifestările organizate pe 19 octombrie (ziua aflării moaștelor), pe 18 august (ziua adormirii) și 1 iulie (readucerea moaștelor la Rila).
Sfântul de pe monede și bancnote
Cei dintre dumneavoastră care ați fost la vecinii noști bulgari sau le-ați tranzitat țara în drumul către Grecia și ați făcut cumpărături, ați observant cu siguranță o imagine interesantă sau, mai bine spus, neobișnuită pe banii lor. Dacă în mod normal noi suntem familiarizați să vedem pe monedele ori pe bancnotele românești imaginile oamenilor de cultură sau ale personalităților reprezentative pentru țara noastră, bulgarii au ales imaginea Sfântului Ioan de la Rila, cunoscut ca sfântul patron al Bulgariei. Mai exact, din 2002, pe reversul monedei de 1 leva, Sfântul Ioan de Rila este reprezentat în postura sa tradițională de sfânt, iar pe bancnote apare într-o formă similară, într-un cadru care subliniază contribuția sa la cultura bulgară.
Leva este moneda oficială a Bulgariei și are o istorie bogată, reflectând dezvoltarea economică și politică a țării. Prima leva a fost introdusă în 1881, la scurt timp după obținerea independenței Bulgariei de sub dominația otomană în 1878. Denumirea „leva” provine de la cuvântul slavon „lev”, care înseamnă leu. La început, leva a fost echivalentă cu francul francez, însă de-a lungul timpului, leva a trecut prin mai multe redenominări din cauza inflației și a schimbărilor economice. Bancnotele și monedele bulgărești sunt bogat decorate cu imagini și simboluri naționale, reflectând istoria și cultura țării. Astfel, pe lângă Sfântul Ioan de Rila, alte figuri importante precum Ivan Vazov și Hristo Botev sunt prezente pe bancnotele bulgare.
Cu adevărat interesant este faptul că, în contextul în care Bulgaria își propune să adere la moneda euro în 2025, reprezentanții statului au creat deja designul pentru noii bani care vor fi emiși. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, doi sfinți vor fi reprezentanți pe monede de largă circulație: Sfântul Ioan de Rila (pe monedele de 1 euro) și Sfântul Paisie de la Hilandar (pe monedele de 2 euro). Totodată, modelul propus al monedei de doi euro prezintă inscripția „God save Bulgaria” („Dumnezeu salvează” sau „mântuiește” Bulgaria) pe marginea monedei. Cunoscut și ca Paisii Hilendarski, Sfântul Paisie a fost un călugăr athonit, istoric și scriitor bulgar, născut în 1722 și trecut la Domnul în 1773. Este considerat una dintre cele mai importante figuri ale Renașterii Naționale Bulgare, o mișcare culturală și spirituală care a contribuit la trezirea conștiinței naționale a poporului bulgar în secolul al XVIII-lea.
Odată cu apariția acestei vești, în mediul on-line s-au creat două tabere. Unii susțineau că utilizarea imaginii sfinților pe bani ar putea fi percepută ca o desacralizare a chipurilor lor, amestecând sacralitatea cu profanul și arătând prin aceasta o lipsă de respect. Alții, mai mulți la număr, au fost de părere că reprezentarea sfinților pe bani poate servi și ca un mod de a educa populația despre istoria religioasă și culturală a țării, mai ales într-o epocă în care cunoștințele despre figuri istorice religioase sunt tot mai puțin vizibile.
Într-adevăr, aceste reprezentări subliniază respectul și cinstea pe care bulgarii – popor ortodox – le-o poartă sfinților, ca cei care și-au adus o contribuție aparte în creșterea duhovnicească a întregului neam bulgar. E un mod special de a aprecia și onora moștenirea națională și religioasă totodată, sfinții fiind pe bună dreptate simboluri ale identității naționale și ale valorilor spirituale ale unei țări.
În concluzie, dincolo de imaginea de pe banii bulgarilor, Sfântul Ioan de Rila rămâne chipul smereniei transfigurate, icoana vie a unui popor care și-a găsit în el nu doar un sfânt, ci un părinte și un ocrotitor. Un pustnic al iubirii dumnezeiești, care a îmbrățișat pustiul ca pe un altar al smereniei. Un ascet care, în tăcerea munților, a sculptat cu rugăciunea drumuri către cer și care astăzi, de acolo, din Împărăția cea Cerească, veghează asupra tuturor celor care vin să i se închine la Mănăstirea Rila, zidită în duhul său, o oază de liniște și de credință neclintită, un bastion al nădejdii credincioșilor de pretutindeni în mijlocul încercărilor din lume.
Aducem în atenția dumneavoastră, cu acest prilej, Viețile Sfinților, în care puteți descoperi multe alte povești impresionante ale sfinților pe care îi cinstim de-a lungul anului, alături de câteva cărți de rugăciune – felinare pe drumul nostru către Grădina Raiului. Click pe linkurile aflate sub fotografiile de mai jos pentru detalii și comenzi!
Foto credit: www.doxologia.ro