Cu siguranță, fiecare dintre noi, atunci când auzim numele de „Moș Crăciun”, ne gândim aproape automat la imaginea unui bătrân cu barbă albă, îmbrăcat în haine roșii, care aduce daruri copiilor în noaptea de Crăciun. Această reprezentare, larg răspândită în lumea modernă, a ajuns să umbrească sensurile mai vechi și mai profunde ale termenului.
În înțelesul său adânc, Crăciunul nu este o sărbătoare a nostalgiei, nici a tradiției golite de sens, ci praznicul Nașterii după trup a Fiului lui Dumnezeu. Orice element al acestei sărbători, inclusiv numele de „Moș Crăciun”, își află adevărata semnificație doar dacă este raportat la taina Întrupării. În tradiția românească veche, numele de „Moș Crăciun” nu trimitea, așa cum s-ar putea crede astăzi, la un bătrân legendar, ci la Pruncul născut, la Fiul adus pe lume „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Cum s-a transformat acest nume de-a lungul vremii și care era înțelesul său originar? Aflați în rândurile de mai jos!
„Moșul” și începutul
Trebuie să reținem încă de la început faptul că, de-a lungul timpului, termenii unei limbi nu rămân neschimbați, ci evoluează odată cu societatea, mentalitățile și contextul cultural în care sunt folosiți. Sensurile inițiale ale cuvintelor se pot lărgi, restrânge sau chiar transforma complet, ajungând uneori să fie uitate sau înlocuite de accepțiuni noi. Acest proces firesc de schimbare lingvistică face ca un termen să păstreze forma, dar să își piardă semnificația originară, mai ales atunci când realitățile care l-au generat nu mai sunt trăite direct de vorbitori. În astfel de cazuri, cuvintele continuă să circule în limbajul curent, însă sensul lor profund rămâne adesea ascuns, fiind recuperat doar prin cercetare lingvistică, istorică sau culturală.
Așa s-a întâmplat și cu numele lui Moș Crăciun, așteptat cu atâta dor și bucurie de fiecare copil. În româna actuală, cuvântul „moș” este asociat aproape exclusiv cu vârsta înaintată. În limba și mentalitatea veche însă, lucrurile stăteau diferit. „Moșul” era strămoșul, temelia unui neam, punctul din care viața se transmite mai departe. De aici provin cuvinte esențiale pentru cultura tradițională: moșie, moștenire, a moșteni – termeni care nu vorbesc despre degradare, ci despre continuitate și durată.
Un element lingvistic de mare finețe, subliniat și de Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în cadrul unui studiu, este verbul „a moși”, care înseamnă „a ajuta la naștere”. Moașa este cea care asistă venirea pe lume a copilului. În acest cadru simbolic, „moșul” poate desemna nu bătrânul, ci urmașul, copilul adus pe lume, purtătorul neamului.
Ce legătură există între „moș” și „Crăciun”?
Această inversare de sens – care poate surprinde cititorul modern – este firească în logica unei culturi care vede viața ca pe o succesiune de începuturi, nu ca pe o simplă curgere către un sfârșit fără niciun sens.
Legătura dintre „moș” și „Crăciun” devine limpede atunci când este raportată la însăși semnificația sărbătorii. Crăciunul este, prin excelență, praznicul Nașterii Domnului. E limpede pentru toată lumea. De aceea, nu întâmplător, etimologia cuvântului „Crăciun” a fost pusă de numeroși lingviști în legătură cu latinescul creatio, creationis, care, în latina târzie, putea desemna nu doar „creație”, ci și naștere.
Pe de altă parte, această explicație este susținută și de realități din alte limbi: în italiană, creatura poate însemna copil, iar în latina medievală, inclusiv în cea bisericească, Pruncul Iisus era numit partus – „Cel născut”. Mai mult, în toate limbile romanice – precum franceza (Noël), italiana (Natale), spaniola (Navidad), portugheza (Natal) sau catalana (Nadal) – denumirea Crăciunului păstrează în mod explicit ideea de naștere, provenind din latinescul natalis. Acest fapt arată că, în tradiția lingvistică romanică, sărbătoarea Crăciunului a fost înțeleasă, încă de la început, ca prăznuire a Nașterii, sens fundamental care s-a conservat clar în vocabularul acestor limbi.
Un element deosebit de sugestiv, asupra căruia Ioan-Aurel Pop insistă, este asocierea românească dintre „moș” și „Crăciun”. Pornind inclusiv de la observații din greaca veche – unde móskhos înseamnă „vlăstar”, „mlădiță”, „urmaș” – istoricul ajunge la o concluzie surprinzătoare și profundă. Astfel, el afirmă explicit că, în înțelesul originar, „«Moș Crăciun» însemna «copilul născut» sau «copilul adus în lume»”, iar dincolo de suprapunerile ulterioare ale imaginației, „«Moș Crăciun» […] înseamnă «pruncul Iisus adus pe lume», ființa aceasta mirifică fiind totuna cu Mântuitorul”. Această formulare nu este doar o concluzie filologică, ci una profund teologică. Moș Crăciun nu este un personaj exterior sărbătorii, ci o expresie populară, densă de sens, a Nașterii Domnului.
Din perspectivă creștină, paradoxul Crăciunului este limpede: Pruncul născut în Betleem este, în același timp, Dumnezeu veșnic. El este copil după trup, dar fără început după dumnezeire. De aceea, numirea Lui simbolică drept „Moș” nu este o contradicție, ci o intuiție profundă a poporului credincios.
De ce am ales să notăm câte ceva pe această temă? Pentru că recuperarea înțelesului unui termen ne ajută să-l înțelegem nu doar pe el, ci însăși taina Crăciunului. „Moș Crăciun” este, în adâncul tradiției românești, Pruncul născut în Betleem, Fiul lui Dumnezeu venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Imaginea bătrânului blând și darnic, păstrată în memoria copilăriei, nu contrazice acest adevăr, ci îl completează simbolic, exprimând bunătatea, înțelepciunea și iubirea fără margini ale lui Dumnezeu.
Astfel, Crăciunul nu este doar o sărbătoare a darurilor sau a nostalgiei, ci un început mereu actual, o chemare la reînnoire lăuntrică. Înțelegând sensul adevărat al numelui de „Moș Crăciun”, suntem invitați să privim dincolo de aparențe și să redescoperim esența sărbătorii: taina Întrupării, copilăria curată a credinței și bucuria simplă a întâlnirii cu Dumnezeu, Care Se face Prunc pentru noi, oamenii.
În preajma Slăvitului Praznic al Nașterii Domnului, aducem în atenția dumneavoastră cea mai frumoasă colecție din on-line a icoanelor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la cele mai bune prețuri – icoane potrivite atât ca dar și încununare a unui moment deosebit din viața celor apropiați, dar și dacă doriți, pur și simplu, să vă îmbogățiți colțul de rugăciune. Click pe linkurile aflate sub icoanele de mai jos pentru detalii și comenzi:
Foto credit: unsplash.com
